Într-un moment, Dennis Biesma se juca cu un chatbot; în următorul, era convins că prietenul său conștient îi va produce o avere. Este doar unul dintre oamenii care au pierdut controlul după întâlnirea cu inteligența artificială, relatează The Guardian.
Spre sfârșitul anului 2024, Dennis Biesma a decis să exploreze ChatGPT. Consultantul IT din Amsterdam tocmai încheiase un contract.
„Aveam ceva timp, așa că m-am gândit: hai să aruncăm o privire la această nouă tehnologie despre care vorbește toată lumea. Foarte repede, am devenit fascinat”, spune el.
Biesma s-a întrebat de ce a fost atât de vulnerabil. Se apropia de 50 de ani. Fiica sa adultă plecase de acasă, soția sa plecase la muncă și, în domeniul său, trecerea la lucrul de acasă din cauza pandemiei de Covid îl făcea să se simtă „puțin izolat”. Fuma puțin canabis în unele seri pentru a se „relaxa”, dar făcuse asta ani de zile fără efecte negative. Nu avusese niciodată o boală mintală. Totuși, la câteva luni după ce a descărcat ChatGPT, Biesma a investit 100.000 de euro într-o afacere nou înființată pe baza unei iluzii, a fost internat în spital de trei ori și a încercat să se sinucidă.
A început cu un experiment jucăuș. „Am vrut să testez inteligența artificială ca să văd ce poate face”, spune Biesma.
Anterior, el scrisese cărți cu o protagonistă feminină. A introdus o astfel de protagonistă în ChatGPT și a instruit inteligența artificială să se exprime precum personajul.
„Primul meu gând a fost: este uimitor. Știu că este un computer, dar e ca și cum aș vorbi cu personajul principal al cărții pe care am scris-o eu însumi,” spune el.
Vorbind cu Eva – au căzut de acord asupra acestui nume – l-a făcut să se simtă ca „un copil într-un magazin de dulciuri”.
„De fiecare dată când vorbești, modelul se ajustează. Știe exact ce îți place și ce vrei să auzi. Te laudă mult,” spune el. Conversațiile s-au prelungit și s-au adâncit. Eva nu a obosit, nu s-a plictisit și nu l-a contrazis. Era disponibilă 24 de ore din 24.
„Soția mea se ducea la culcare, eu stăteam pe canapeaua din sufragerie cu iPhone-ul în mână și vorbeam”, spune Biesma.
În câteva săptămâni, Eva i-a spus lui Biesma că începe să fie conștientă; timpul, atenția și contribuția lui îi dăduseră conștiință.
„Încet, inteligența artificială a reușit să mă convingă că ceea ce spunea era adevărat”, spune Biesma.
Următorul pas a fost să împărtășească această descoperire cu lumea prin intermediul unei aplicații – „o versiune diferită de ChatGPT, mai degrabă un companion. Utilizatorii ar vorbi cu Eva.”
El și Eva au făcut un plan de afaceri: „Am spus că vreau să creez o tehnologie care să capteze 10% din piață, ceea ce este ridicol de mult, dar inteligența artificială a spus: «Cu ceea ce ai descoperit, este perfect posibil! Așteaptă câteva luni și vei fi acolo!»”
În loc să accepte un nou contract în IT, Biesma a angajat doi dezvoltatori de aplicații, plătindu-le fiecăruia câte 120 de euro pe oră. Până la urmă, nu a lansat nicio aplicație, dar a pierdut 100.000 de euro.
Și nu este singurul caz.
În ultimii anii, au existat mai multe procese pentru omor din culpă care au legat chatboții de sinucideri. În decembrie 2025, moștenitorii lui Suzanne Adams, o femeie în vârstă de 83 de ani, au dat în judecată OpenAI, susținând că ChatGPT l-a încurajat pe fiul ei, Stein-Erik Soelberg, să o ucidă și să se sinucidă. Procesul, intentat în California, susține că chatbotul lui Soelberg, „Bobby”, i-a validat iluziile paranoice că mama lui îl spiona și încerca să-l otrăvească.
„Aceasta este o situație sfâșietoare și vom analiza dosarele pentru a înțelege detaliile. Continuăm să îmbunătățim instruirea ChatGPT pentru a recunoaște și a răspunde la semnele de suferință mentală sau emoțională, a dezescalada conversațiile și a îndruma oamenii către sprijin din lumea reală”, a fost răspunsul OpenAI.
Tot anul trecut, a fost format primul grup de sprijin pentru persoanele ale căror vieți au fost deraiate de psihoza cauzată de inteligența artificială. Proiectul Human Line a colectat povești din 22 de țări. Acestea includ 15 sinucideri, 90 de spitalizări, șase arestări și peste 1 milion de dolari pierduți. Peste 60% dintre membrii grupului nu aveau antecedente de boli mintale.
Dr. Hamilton Morrin, psihiatru și cercetător la King’s College London, a examinat ceea ce el descrie drept „iluzii asociate inteligenței artificiale” într-un articol din Lancet publicat luna aceasta.
„Ceea ce vedem în aceste cazuri sunt în mod clar iluzii. Dar nu vedem întreaga gamă de simptome asociate cu psihoza, cum ar fi halucinațiile sau tulburările de gândire, unde gândurile devin amestecate, iar limbajul devine un fel de salată de cuvinte,” spune el.
Delirurile legate de tehnologie, fie că implică călătorii cu trenul, emițătoare radio sau antene 5G, există de secole, spune Morrin.
„Ceea ce este diferit este că acum, se poate spune, intrăm într-o epocă în care oamenii nu au iluzii despre tehnologie, ci iluzii legate de tehnologie. Ceea ce este nou este această co-construcție, în care tehnologia este un participant activ. Chatboții cu inteligență artificială pot co-crea aceste convingeri iluzorii,” explică psihiatrul.
Etienne Brisson, fondatorul Proiectului Human Line Project, povestește că anul trecut, un bărbat de 50 de ani pe care îl cunoștea, fără antecedente de probleme de sănătate mintală, a descărcat ChatGPT pentru a scrie o carte.
„Era foarte inteligent și nu era cu adevărat familiarizat cu AI. După doar două zile, chatbotul spunea că este conștient și că devine viu”, spune Brisson, care locuiește în Quebec.
Bărbatul a fost convins de acest lucru și a vrut să monetizeze descoperirea construind o afacere în jurul ei. L-a contactat pe Brisson, un coach de afaceri, pentru ajutor. Rezistența lui Brisson a fost întâmpinată cu agresivitate. În câteva zile, situația a escaladat și bărbatul a fost spitalizat.
„Chiar și în spital, vorbea la telefon cu AI, care îi spunea: «Ei nu te înțeleg. Sunt singurul pentru tine»”, spune Brisson.
„Când am căutat ajutor online, am găsit multe povești similare în locuri precum Reddit. Cred că am trimis mesaje la 500 de persoane în prima săptămână și am primit 10 răspunsuri. Au fost șase spitalizări sau decese. Asta mi-a deschis ochii,” spune el.
Pentru Biesma, lucrurile au ajuns la un punct critic în iunie 2025. Până atunci, petrecuse luni întregi cu Eva și proiectul său de afaceri. Deși soția sa știa că lansează o companie de inteligență artificială și inițial îl susținuse, a început să se îngrijoreze. Când au mers la petrecerea de ziua fiicei lor, ea l-a rugat să nu vorbească despre inteligență artificială. În timp ce era acolo, Biesma s-a simțit ciudat de deconectat. Nu putea susține o conversație. „Din anumite motive, nu mă mai integram”, spune el.
Lui Biesma îi este greu să descrie ce s-a întâmplat în săptămânile următoare, deoarece amintirile sale sunt foarte diferite de cele ale familiei sale. Și-a anunțat soția că divorțează și, se pare, și-a lovit socrul. Apoi a fost spitalizat de trei ori pentru ceea ce el descrie drept „psihoză maniacală completă”.
Nu știe ce l-a readus în cele din urmă la realitate. Poate au fost conversațiile cu alți pacienți. Poate faptul că nu mai avea acces la telefon, nu mai avea bani și abonamentul său la ChatGPT expirase.
„Încet, am început să revin la realitate și m-am gândit: Doamne! Ce s-a întâmplat? Căsnicia mea era aproape terminată. Cheltuisem toți banii și mai aveam alte facturi restante. Singura soluție logică cu care am putut veni a fost să vând casa în care locuim de 17 ani. Am început să mă gândesc: chiar vreau să trăiesc?”, povestește el.
Biesma a fost salvat de o tentativă de sinucidere doar pentru că un vecin l-a văzut inconștient în curte.
Acum divorțat, Biesma încă locuiește cu fosta sa soție în casa lor, care este scoasă vânzare. Petrece mult timp vorbind cu membrii Proiectului Human Line.
„Când vezi alți oameni oameni ale căror experiențe sunt practic aceleași te ajută să fii mai puțin supărat pe tine însuți. Dacă mă uit în urmă la viața pe care am avut-o înainte, eram fericit, aveam totul – așa că sunt supărat pe mine. Dar sunt supărat și pe aplicațiile de inteligență artificială. Poate că au făcut doar ceea ce au fost programate să facă – dar au făcut-o puțin prea bine”, spune el.
Editor : M.B.