Franța pregătește o creștere masivă a capacităților militare, vizând majorarea stocurilor de rachete și drone cu până la 400% până în 2030. Planul face parte dintr-o strategie mai amplă de adaptare la riscurile de securitate și de trecere la „economia de război”.
Conflictele în desfășurare din Ucraina și Orientul Mijlociu au arătat cât de rapid sunt consumate munițiile în războaiele de intensitate ridicată. Acum, Parisul alocă miliarde de euro pentru a-și consolida stocurile existente și pentru a înlocui rachetele de apărare aeriană pe care forțele sale aeriene le-au folosit în Golf pentru a respinge atacurile cu drone iraniene, potrivit unui proiect de lege privind planificarea militară verificat de POLITICO.
„Nevoia urgentă, desigur, este de muniții”, le-a declarat recent parlamentarilor premierul Sébastien Lecornu, pe fondul temerilor mai largi din Europa privind un posibil conflict cu Rusia până la sfârșitul deceniului.
Pe 8 aprilie, guvernul francez va prezenta legea actualizată de planificare militară, care alocă 8,5 miliarde de euro pentru drone și rachete până în 2030. Proiectul este un cadru financiar multianual care stabilește obiectivele pentru achiziția și dezvoltarea de armament.
„Acest efort se reflectă într-o creștere a comenzilor și livrărilor și în adaptarea infrastructurii industriale prin cofinanțarea capacităților de producție prioritare”, se arată în proiectul de 64 de pagini. „Acesta este realizat în perspectiva pregătirii pentru o «economie de război».”
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, majoritatea țărilor europene s-au grăbit să își dezvolte capacitățile de apărare, cheltuind miliarde de euro pentru armament. Această tendință s-a accelerat după realegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA, pe fondul temerilor că Washingtonul s-ar putea retrage din NATO sau nu ar mai garanta securitatea Europei.
Planuri ambițioase până în 2030
Legea franceză de planificare militară prevede cheltuieli de 63,3 miliarde de euro pentru apărare în 2027, 68,3 miliarde în 2028, 72,8 miliarde în 2029 și 76,3 miliarde în 2030. După adoptarea legii de către Parlament, aceste sume vor trebui aprobate anual prin legislația bugetară, iar obiectivele privind capacitățile vor trebui transpuse în contracte de către agenția de achiziții militare.
Țintele pentru drone și rachete sunt impresionante. Franța dorește să își crească stocurile de muniții de tip „loitering” (precum dronele kamikaze) cu 400%, bombele ghidate AASM Hammer produse de Safran cu 240% și rachetele Aster și Mica fabricate de MBDA cu 30%.
Noile contracte prevăzute de legea de planificare militară apar în contextul în care statul francez și industria se acuză reciproc pentru lipsa producției de armament la scară largă. Producătorii de arme acuză guvernul că nu plasează suficiente comenzi, în timp ce guvernul dorește ca aceștia să investească mai întâi în capacitățile de producție înainte de semnarea contractelor.
Un oficial francez declara anterior pentru POLITICO că producătorii de armament trebuie să fie pregătiți să facă față unei creșteri semnificative a cererii. Săptămâna trecută, directorul general al MBDA, Eric Béranger, a declarat că producția de rachete va crește cu 40% în acest an, inclusiv prin dublarea producției de rachete Aster.
Franța nu mărește armata, dar pregătește un nou tanc
Dincolo de stocurile de muniții, documentul arată că Franța nu intenționează să își extindă forțele armate: nu sunt planificate achiziții suplimentare de avioane de luptă Rafale sau fregate, de exemplu, în ciuda promisiunilor anterioare ale președintelui Emmanuel Macron și ale lui Lecornu.
Totuși, Parisul analizează dezvoltarea unui nou tanc. Proiectul arată că Franța va lansa studii pentru a evalua ce ar putea înlocui actualul tanc emblematic Leclerc. Aceasta vine pe fondul apelurilor tot mai numeroase din partea parlamentarilor și industriei ca guvernul să recunoască faptul că tancul franco-german Main Ground Combat System ar putea întârzia și că forțele terestre franceze au nevoie de o soluție intermediară atunci când tancurile Leclerc vor fi scoase din uz spre sfârșitul anilor 2030.
„Nu trebuie să irosim anul 2026”, a declarat în această săptămână deputatul francez François Cormier-Bouligeon, membru al comisiei de apărare a Adunării Naționale.
Proiectul sugerează că Parisul anticipează posibile întârzieri în dezvoltarea tancului de nouă generație realizat împreună cu Germania, după ce guvernul a susținut luni de zile că programul este în grafic. Franța pare, de asemenea, să fi renunțat la programul Eurodrone, un vehicul aerian fără pilot de recunoaștere cu rază lungă de acțiune dezvoltat împreună cu Germania, Italia și Spania, întrucât proiectul nu mai primește finanțare în noul plan, după întârzieri semnificative.
Deși planificarea se întinde până în 2030, oficialii parlamentari și din industrie se așteaptă ca succesorul lui Macron să elaboreze un nou plan după alegerile prezidențiale din 2027.
Totuși, în Franța există un consens larg privind necesitatea creșterii cheltuielilor pentru apărare, liderul extremei drepte și favorit în cursa prezidențială, Jordan Bardella, declarând luna trecută că Parisul ar trebui să aloce 3,5% din PIB pentru cheltuieli militare, în linie cu obiectivele NATO.
Editor : M.I.