Industria de componente auto din România, un pilon central al economiei naționale, traversează un moment de tensiune maximă. În timp ce giganții Bosch și Aumovio au început deja procesele de concediere pentru sute de angajați români, liderii acestor companii ies la atac, acuzând instabilitatea fiscală, deciziile politice imprevizibile și povara birocratică de la București și Bruxelles.
Realitatea de pe teren: Mii de joburi pierdute, inclusiv în România
Dincolo de discursurile despre strategie, cifrele arată o realitate sumbră pentru forța de muncă autohtonă. Ambele companii au confirmat că România nu este ocolită de planurile globale de restructurare:
- Aumovio (fosta divizie Automotive a Continental): După separarea din 2025, noua entitate a anunțat desființarea a 4.000 de locuri de muncă, o parte considerabilă vizând centrele de producție și R&D din Brașov, Iași, Sibiu și Timișoara, unde compania are peste 13.000 de salariați.
- Bosch: Gigantul german a confirmat deja un plan dur pentru unitatea din Timișoara, unde urmează să fie concediați 510 angajați (aproape o treime din personalul locației respective), proces ce se va derula treptat până în 2030.
Acuzații la nivel înalt: „Regulile se schimbă în fiecare zi”
Bernhard Gehlert, director comercial al Bosch Blaj, a lansat o critică dură la adresa mediului politic, subliniind că incertitudinea a devenit cea mai mare barieră în calea investițiilor.
„Politica are rolul de a crea un cadru predictibil, însă vedem zilnic că regulile se schimbă câte puțin. Nu poți face investiții pentru că nu știi dacă regulile vor fi altele poimâine”, a declarat Gehlert, subliniind că incertitudinea duce la creșterea dobânzilor și scumpirea creditelor pentru proiecte riscante.
La rândul său, Matthias Wichtler, director financiar al Aumovio România, a punctat importanța strategică a locației noastre — devenită numărul unu în dezvoltare globală după Germania — lăsând să se înțeleagă că instabilitatea actuală pune în pericol o structură vitală pentru grup.
Disputa pe salariul minim și impozitare
Poate cel mai sensibil punct atins de reprezentantul Bosch a fost politica salarială din România. Deși Gehlert a recunoscut necesitatea creșterii veniturilor pentru cei cu salarii mici, acesta a criticat modul în care statul alege să impoziteze aceste măriri:
- Pierderea competitivității: Creșterea anuală cu 20% a salariului minim în ultimii cinci ani pune presiune pe costurile de producție ale fabricilor.
- Impozitarea inechitabilă: Directorul Bosch a catalogat drept „neproductivă” cota de impozitare de 42,5% aplicată în mod egal și celor cu salariul minim, și celor cu venituri mari, sugerând că acest model fiscal periclitează atractivitatea României pentru afaceri.
Concluzii: Între ciocan și nicovală
În timp ce marile uzine auto europene se confruntă cu scăderea cererii și o tranziție electrică dificilă, unitățile din România resimt primele efecte ale „curățeniei” financiare globale. Mesajul marilor investitori germani este clar: fără o reformă fiscală predictibilă și o relaxare a impozitării muncii, România riscă să piardă avantajul competitiv care a ținut mii de oameni în fabrici în ultimul deceniu.
Rămâne de văzut dacă autoritățile de la București vor răspunde acestor critici sau dacă valul de concedieri de la Timișoara și Sibiu este doar începutul unui exod al industriei automotive către regiuni mai ieftine și mai stabile.