Ministrul a precizat că acesta a fost primul zbor organizat de România prin mecanismul european și că repatrierea a fost gratuită atât pentru români, cât și pentru alți cetățeni europeni aflați în regiune. În același timp, România a participat și la evacuarea unor cetățeni români vulnerabili sau cu probleme medicale în colaborare cu alte state europene.
Potrivit șefei diplomației române, odată cu această cursă aeriană, numărul total al românilor reveniți în țară din Orientul Mijlociu a depășit pragul de 1000 de persoane.
Ministrul a mulțumit celulei de criză a Ministerului Afacerilor Externe, misiunilor diplomatice din statele afectate de bombardamente, echipajelor companiilor aeriene care au continuat să zboare în regiune, precum și agențiilor de turism care au organizat curse charter de repatriere din fonduri private.
Șefa diplomației a avertizat că există în continuare cetățeni români, inclusiv minori, care așteaptă să revină în siguranță în țară, iar autoritățile continuă eforturile pentru evacuarea lor. În statele unde situația de securitate permite, au fost activate planuri de transfer terestru către țări cu spațiul aerian deschis, urmate de repatrieri asistate.
Ministrul a precizat că este pregătit și un nou zbor de evacuare destinat în special cazurilor vulnerabile sau aflate în situații de risc, în cooperare cu partenerii europeni și cu sprijinul autorităților din statele afectate.
Totodată, oficialul a făcut apel la românii aflați în regiune să utilizeze, atunci când este posibil, zborurile comerciale și să nu aștepte cursele speciale de evacuare.
„Zborurile de evacuare sunt excepția și pot acoperi doar o mică parte din totalul cazurilor din spațiul respectiv”, a explicat ministrul.
Repatrierea se realizează, în principal, prin planuri individuale și rute comerciale, cu sprijin consular, iar doar un număr limitat de persoane poate fi inclus pe zborurile speciale, în funcție de capacitatea aeronavelor și de cazurile semnalate oficial.
Ministrul a oferit și o serie de clarificări în legătură cu informațiile apărute în spațiul public despre modul de alocare a locurilor în avionul Muscat–Otopeni. Ea a afirmat că aeronava a fost ocupată integral pe locurile alocate României și a catalogat drept falsă informația potrivit căreia acestea nu ar fi fost utilizate la capacitate.
De asemenea, ministrul a spus că românii incluși în procesul de repatriere s-au înregistrat în bazele de date comunicate de Ministerul Afacerilor Externe încă de la începutul crizei sau au trimis solicitări la adresele oficiale ale consulatelor.
În acest context, oficialul a precizat că în aceste baze de date nu a fost identificată o cerere de asistență pentru cazul unei minore neînsoțite și nici o notificare în aplicația de călătorii privind prezența acesteia în zonă.
Ministrul a respins și informațiile potrivit cărora o minoră ar fi fost dată jos dintr-un autobuz sau dintr-un avion în timpul operațiunilor de evacuare.
„Nu avem raportări care să indice, niciunde în lume, că un minor ar fi fost dat jos din transferurile sau zborurile organizate de noi sau asistate de echipele consulare”, a precizat aceasta.
Potrivit șefei diplomației, consulul din teren a menționat ulterior cazul unei minore neînsoțite, iar răspunsul ei a fost ca orice modificare a listei de pasageri să respecte regulile stabilite și criteriile de vulnerabilitate, astfel încât toate cazurile similare să beneficieze de același tratament.
Ministrul a mai spus că, potrivit informațiilor pe care le deține, zborul de evacuare nu a suferit modificări față de confirmările formale realizate de consulat, iar minora ar fi avut la dispoziție încă de joi opțiuni sigure de repatriere.
Oficialul a subliniat că prioritatea autorităților rămâne sprijinirea românilor aflați în situații de risc, prin creșterea numărului de zboruri comerciale disponibile, prioritizarea cazurilor vulnerabile și asigurarea accesului transparent la informații prin canalele oficiale.