Vicepremierul Oana Gheorghiu, responsabilă cu reforma companiilor de stat, a declarat, în cadrul interviului „În Fața Ta” difuzat sâmbătă la Digi24, că numărul membrilor din consiliile de administrație a fost redus prin lege. Ea susține că există companii în care statul român vrea să fie un jucător și există domenii în care statul român nu are ce să caute. De asemenea, Oana Gheorghiu transmite că reforma începută pentru cele 22 de companii de stat selectate nu va putea fi finalizată într-un an.
„Avem 1.502 companii de stat, 230 sunt centrale, restul sunt în administrația locală, mai mici. La finalul anului 2024, aceste companii veneau cu pierderi cumulate din toți anii de 14 miliarde de lei. De la asta am pornit. Această situație va fi actualizată. Vom avea o nouă situație după depunerea bilanțurilor din mai 2026. În același timp, anul acesta s-a făcut o lege, s-a îmbunătățit OUG 109/ 2011, legea care stabilește guvernanța corporativă în companiile de stat. Anul ăsta a fost actualizată conform ghidurilor OECD, pentru că suntem în proces de aderare. Avem o lege care ne dă instrumentele cu care să facem reformă. Știu că oamenii s-au săturat să audă acest cuvânt, pentru că tot auzim de cel puțin 20-25 de ani și nici nu știu dacă putem să găsim o altă sintagmă.
Cei mai mulți bani sunt reprezentați de datorii către stat. Dar nu am cifrele exacte în minte acum să vă spun. 80% din pierderi sunt concentrate în companiile centrale. Ce am început deja să facem – și știu că oamenii nu mai au răbdare și s-au săturat să audă de planuri – dar de două luni și jumătate ne uităm la această lege, o transpunem, începem să implementăm legislația. Ultima modificare a fost în octombrie 2025, care a adus mai multă claritate.
Avem această instituție care se numește AMEPIP și care este instituția care monitorizează și evaluează indicatorii de performanță ai întreprinderilor publice”, spune Oana Gheorghiu.
„Numărul membrilor consiliul de administrație a fost redus”
Vicepremierul afirmă că un element important în reformă sunt consiliile de administrație.
„După tot ce am studiat și m-am uitat ce s-a întâmplat în alte țări: Consiliile de administrație, calitatea consiliilor de administrație. De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară. Care a fost problema României în companiile de stat? Consiliile de administrație au fost de cele mai multe ori constituite din oameni numiți politic sau pe linie politică. Erau oameni care mergeau și se angajau, nu știu, la minister și mai primeau un loc și în consiliu, poate uneori ca să compenseze salariul mic.
Din acest moment, conform legii, nu mai există această posibilitate, ea a fost eliminată cu totul. Din acest moment, numărul membrilor consiliul de administrație a fost redus și poate să fie între 3 și 5, în funcție de dimensiunea companiei. Cele mai multe companii vor avea maxim trei membri în consiliul director. Numărul mic de membri în consiliul în consiliul de administrație, acest număr mic creează flexibilitate, creează posibilitatea de a asigura competența necesară, nu încarcă cheltuielile companiei. Cum sunt selectați acești trei membri? Unul singur poate să fie numit de minister, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respecte criteriile de competență impuse pentru toți ceilalți membri. Ceilalți doi membri sunt aleși printr-un proces de selecție organizat potrivit legii și supravegheat de AMEPIP.
Toate anunțurile și toate consiliile de administrație vor fi în selecție în perioada următoare, astfel încât oamenii competenți să se înscrie. Este singurul mod în care putem să începem să construim și să spargem mitul ăsta al numirilor politice. Și sunt foarte conștientă și cred că toată lumea e conștientă că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, că nu putem să promitem miracole, că nu toate consiliile de administrație vor fi perfecte. Dar, dacă începem să creăm un mecanism care funcționează și care nu mai poate fi întors din drum, atunci când se schimbă guverne, miniștri, ministere, atunci vom reuși să ducem mai departe această schimbare în companiile de stat”, susține Gheorghiu.
Vicepremierul transmite că deciziile strategice ale României sunt politice, iar deciziile privind desființarea companiilor sau activelor de stat nu îi aparține. De asemenea, ea susține că există companii în care statul român vrea să fie un jucător și există domenii în care statul român nu are ce să caute.
„Trebuie să fim foarte conștienți că deciziile strategice, peste tot în lume, nu doar în România, sunt politice. Decizia nu-mi aparține și nici nu ar avea cum un singur om să ia asemenea…
Există o lege care reglementează calitatea de proprietar a statului român. Este legea 48/ 2025 care, după părerea mea, necesită multă îmbunătățire. Această lege ne dă direcția, stabilește ce companii sunt strategice și unde statul român trebuie absolut obligatoriu să rămână majoritar sau să fie acționar unic. Există companii în care statul român vrea să fie un jucător și există domenii în care statul român nu are ce să caute.
Nu știu ce face Coaliția. Eu nu particip la aceste…. Decizia se ia în Comitetul interministerial pentru reformă, din care fac parte vicepremierii, premierul, fac parte miniștrii implicați, miniștrii de resort, ministrul Fondurilor Europene și cred că și ministrul Dezvoltării. Este un comitet care face o analiză din perspectivă strategică, dar, din nou, perspectiva asta nu este ce vreau eu, ce vrea premierul, ce vrea… Este o perspectivă care se bazează pe o strategie, pe o strategie care vine din legislație. Aici, la legea asta, într-adevăr mai e de lucru.
Săptămâna viitoare va veni cu analiza pe primele 22 de companii. Această analiză intră apoi într-o etapă de dialog între AMEPIP, Comitet și întreprinderile respective”, mai spune Gheorghiu.
„Cine spune că aceste companii pot să fie reformate într-un an de zile, vă minte”
Vicepremierul responsabil cu reforma companiilor de stat spune că „dacă vine cineva și vă spune că aceste companii pot să fie reformate într-un an de zile, vă minte”.
„Va fi anul în care începem reforma companiilor de stat. Dacă vine cineva și vă spune că aceste companii pot să fie reformate într-un an de zile, vă minte.
Vom avea următoarele lucruri. Avem un jalon la 31 martie să închidem interimatele din consiliile de administrație sau să declanșăm toate interimatele, să declanșăm selecția pentru toate interimatele din consiliile de administrație și ăsta este punctul central și foarte important. Deci asta este un jalon. Până la 31 martie vor fi fost începute toate selecțiile pe interimate. România vine cu interimate de sute de zile.
La 31 august trebuie să avem cel puțin trei planuri de restructurare începute la trei companii importante din energie și transporturi. Astea până la 31 august, avem jalon în PNRR. La asta lucrăm cu prioritate în acest moment. Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri. Și, în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”, precizează Oana Gheorghiu.
Editor : Alexandru Costea