În ultimele trei săptămâni, 24 de ore pe zi, Danemarca a fost cuprinsă de discutiile privind posibilitatea invadării Groenlandei, o parte în mare măsură autonomă a regatului danez, de către SUA, cel mai apropiat aliat al danezilor, relatează The Guardian.
„Am primit un semnal de alarmă”, a declarat Linea Obbekjær, în vârstă de 64 de ani, în timp ce ieșea cu bicicleta dintr-un supermarket din cartierul Østerbro din Copenhaga. „Așa că ne gândim la ceea ce este important pentru noi”. Mulți au fost încurajați de evenimente recente să ia măsuri. „Oamenii vor să facă ceva”, a spus Obbekjær. „Nu să stea și să se uite la televizor, ci să iasă și să facă ceva”.
Țara traversează o perioadă marcată de furie și nedumerire colectivă, care i-au rănit mândria și i-au zguduit sentimentul de identitate colectivă.
Dar, pe lângă faptul că a mobilizat populația daneză împotriva lui, retorica belicoasă a lui Donald Trump – care ajunge adesea în primele ore ale dimineții, având în vedere diferența de fus orar transatlantic și obiceiul său de a posta pe rețelele sociale târziu în noaptea americană – a contribuit într-o oarecare măsură la atenuarea tensiunilor dintre Danemarca și Groenlanda.
Weekendul trecut, mii de oameni au ieșit în stradă la Copenhaga pentru a protesta, fluturând steaguri roșii și albe ale Groenlandei și Danemarcei. Mulți purtau șepci roșii în stil Maga, pe care erau inscripționate sloganuri precum „Nu det NUUK!”, un joc de cuvinte pe baza expresiei daneze nu det nok, care înseamnă „acum ajunge”, pentru a încorpora numele capitalei Groenlandei.
Julie Rademacher, membră a Uagut, organizația națională a groenlandezilor din Danemarca și una dintre organizatoarele protestului, a fost copleșită de sprijinul pe care l-au primit protestatarii – din partea groenlandezilor, a danezilor, a americanilor și a oamenilor din întreaga lume. „În prima jumătate de oră în fața Primăriei, când a apărut această mulțime de oameni, de fiecare dată când aceștia aplaudau discursurile, nu puteam să mă opresc din plâns”, a spus ea, cu ochii umezi la amintirea acelui moment.
La fel ca mulți alții din Danemarca și Groenlanda, Rademacher are un membru al familiei care a luptat alături de soldații americani în Afganistan și Irak. „A fost incredibil să vedem cum unul dintre cei mai apropiați aliați ai noștri amenință să ne anexeze țara”, a spus ea. „Dar asta se întâmplă și trebuie să luptăm.”
Rademacher consideră că Trump a obținut exact opusul a ceea ce dorea, în sensul că groenlandezii s-au îndepărtat de el, în timp ce relațiile dintre groenlandezi și danezi, deși mai au un drum lung de parcurs, sunt „în curs de reparare”.
Ea a menționat o întâlnire recentă pe stradă între un alt membru al Uagut și un străin danez care voia să-și ceară scuze pentru abuzurile coloniale ale Danemarcei asupra groenlandezilor. „Un groenlandez, un danez”, a spus ea. „Membrul nostru groenlandez a fost foarte emoționat, pentru că acest gest arată mult respect și încredere.”
„Nu mai este o lume liberă în America”
Jesper Rabe Tonnesen, 58 de ani, proprietarul unui magazin vintage și creatorul șepcilor Nu det NUUK!, a declarat că Danemarca a parcurs un drum de la dezacord la unitate.
„Ne simțim amenințați, la fel ca oamenii din Groenlanda”, a spus el. „Desigur, suntem o țară mică – una dintre cele mai bune țări din lume, dar cu o economie mică. Nu putem face nimic în această privință fără Franța și națiunile mai mari.”
El a spus că exista un sentiment de solidaritate, similar celui din timpul războiului, între Danemarca și Groenlanda și cu UE.
Tonnesen a spus că șapca a fost „micul meu protest” de acum opt luni, când oamenii îi spuneau că nu mai urmăresc știrile pentru că îi deprimau. A comandat 80 de bucăți și nimeni nu le-a cumpărat, dar după ce au devenit virale acum câteva săptămâni, stocul s-a epuizat în două ore. Au fost fabricate alte câteva sute pentru a fi distribuite la protest, iar alte mii sunt în curs de fabricare. Într-un alt mic gest de sfidare, cafeneaua din atelierul său creativ numește acum cafeaua americană „Canados”, în referire la o altă țară aflată în vizorul capriciilor agresive și imprevizibile ale politicii externe a lui Trump.
El a spus că Statele Unite au însemnat totul pentru Danemarca în ceea ce privește apărarea, dar au influențat și cultura. „În modă, în modul de gândire, în visul american de a deveni cineva și, mai ales, poate, în grija pentru democrație, pentru a menține o lume liberă”, a spus el. „Iar ceea ce vedem acum nu mai este o lume liberă în America. Toate valorile din Danemarca și aproape din toată Europa se schimbă acum.”
În fața ambasadei SUA, Tina Henriksen, 58 de ani, asistentă medicală, jumătate groenlandeză și jumătate daneză, a spus că Groenlanda și Danemarca „trebuie să rămână unite”, adăugând că danezii „își deschid mintea către Groenlanda” într-un mod nou.
În ciuda semnelor unei noi unități între danezi și groenlandezi, rănile coloniale sunt adânci. În decembrie, victimele unui scandal istoric legat de dispozitivele intrauterine, în care mii de femei și fete groenlandeze au fost obligate să poarte dispozitive contraceptive fără știrea sau consimțământul lor, au obținut victoria în lupta juridică cu guvernul danez, după ce s-a confirmat că vor avea dreptul la despăgubiri.
Abia anul trecut au fost interzise testele de „competență parentală” pentru persoanele de origine groenlandeză, după ani de critici din partea activiștilor și a organismelor pentru drepturile omului, care au susținut cu succes că testele erau rasiste, deoarece erau nepotrivite din punct de vedere cultural pentru persoanele de origine inuită.
La începutul lunii ianuarie, Björk a atras atenția asupra scandalurilor de pe rețelele sociale și a îndemnat groenlandezii să declare independența. „Am izbucnit de simpatie pentru groenlandezi”, a scris cântăreața, care provine din Islanda, ea însăși o fostă colonie daneză.
Postarea a divizat opinia publică din Danemarca. Un magazin de discuri, RecordPusher, din orașul Odense, a răspuns boicotând în totalitate muzica vedetei. Directorul executiv al magazinului, Bo Ellegaard Pedersen, a declarat la momentul respectiv că declarația „nu a adus nimic bun situației actuale a comunității daneze” și a acuzat-o pe Björk că „își creează propria realitate, la fel ca Trump”. El a adăugat: „Această postare dezbină prietenii și nu face decât să-l ajute pe idiotul de pe cealaltă parte a Atlanticului”.
În declarația sa din această săptămână, Ellegaard a spus că s-a simțit obligat să acționeze deoarece comentariile lui Björk i s-au părut o „lovitură în spate”. El a spus că a fost inundat de mesaje în urma acestui incident, inclusiv unele în care era numit rasist și colonialist, dar spune că multe dintre ele au fost pozitive.
„Este foarte frustrant și înfricoșător”
Când Jakob Hejnfelt Thoren, 37 de ani, proprietarul Rekords, un magazin de discuri hip-hop din cartierul Nørrebro din Copenhaga, a văzut postarea despre boicot, a decis să facă exact opusul și a început să stocheze discurile Björk.
Deși nu este neapărat de acord în totalitate cu ceea ce a scris Björk, el a vrut să susțină dreptul la libertatea de exprimare. „Fiind parte a culturii hip-hop, este foarte natural să fii de partea celor oprimați”, a spus el în magazinul său, ale cărui rafturi sunt pline cu hituri hip-hop ale unor artiști precum The Notorious BIG și 2Pac.
Groenlanda este „prinsă între acești doi colonizatori, așa că, bineînțeles, suntem de partea lor”, a adăugat el.
Tată a doi copii mici, se trezește în fiecare dimineață verificând știrile și este îngrijorat de ceea ce s-ar putea întâmpla cu politica lui Trump, care brusc pare atât de aproape de casa lui. „Nu știi niciodată ce va spune Trump, ce va face.”
Studentele daneze Emily Jensen, 26 de ani, și Rikke Nielsen, 26 de ani, au declarat că actuala criză a dominat conversațiile acasă. „Este imposibil să înțelegem ce va face de fapt, așa că este foarte frustrant și înfricoșător”, a spus Jensen.
Ele au încercat să afle mai multe despre poporul groenlandez. Nielsen a spus că a devenit mai conștientă de istoria colonială a Danemarcei în Groenlanda când prim-ministrul Mette Frederiksen și-a cerut scuze anul trecut victimelor scandalului IUD.
Alții și-au manifestat indignarea față de SUA boicotând produsele americane. Utilizarea aplicației Made O’Meter, care ajută oamenii să identifice produsele americane în supermarketurile daneze, a înregistrat o creștere de 1.400% în zilele de după ce Trump a început să amenințe cu tarife vamale împotriva Danemarcei și a altor aliați care s-au opus planurilor sale de a invada sau cumpăra Groenlanda.
Ian Rosenfeldt, care a creat aplicația în martie anul trecut, când președintele SUA a lovit pentru prima dată Europa cu tarife, a spus că de data aceasta reacția a fost diferită. „Șocul s-a transformat în claritate”, a spus el. „Un aliat a devenit cineva în care nu putem avea încredere și de care suntem mult prea dependenți.” Oamenii din Danemarca și din întreaga Europă și-au dat seama că trebuie să-și reducă dependența de tehnologia, produsele și platformele americane, a adăugat el.
Nu toată lumea consideră că președintele SUA a deteriorat definitiv relațiile dintre SUA și Danemarca.
Miercuri după-amiază, într-o cafenea, după ce Trump și-a încheiat discursul de la Davos, Mette Jensen, în vârstă de 76 de ani, a declarat despre relația dintre cele două țări: „Desigur că pot fi reparate. Dar nu cu Trump”.
Citește și:
Danemarca a acceptat, de principiu, ca NATO să consolideze securitatea în Arctica
Editor : A.M.G.