O criză iminentă privind recrutarea evreilor ultraortodocși în armata israeliană amenință să submineze guvernul israelian și să divizeze țara. Opinia publică cu privire la această problemă s-a schimbat dramatic în Israel după doi ani de război, iar acesta este probabil cel mai exploziv risc politic cu care se confruntă în prezent prim-ministrul Benjamin Netanyahu, scrie BBC News.
Legiuitorii analizează în prezent un proiect de lege care vizează eliminarea scutirii acordate bărbaților ultraortodocși înscriși la studii religioase cu normă întreagă, instituită la declararea statului Israel în 1948.
Această scutire a fost declarată ilegală de Curtea Supremă de Justiție a Israelului în urmă cu aproape 20 de ani. Măsurile temporare de menținere a acesteia au fost oficial eliminate de instanță anul trecut, forțând guvernul să înceapă recrutarea membrilor comunității.
Anul trecut au fost emise aproximativ 24.000 de înștiințări de recrutare, dar numai aproximativ 1.200 de recruți ultraortodocși – sau Heredi – s-au prezentat la datorie, potrivit mărturiilor militare prezentate legislatorilor.
Tensiunile izbucnesc în stradă, iar legislatorii dezbat acum un nou proiect de lege pentru a obliga bărbații ultraortodocși să efectueze serviciul militar alături de alți evrei israelieni.
Doi politicieni Haredi au fost vizați luna aceasta de către unii protestatari ultraortodocși extremiști, furioși din cauza discuțiilor parlamentului cu privire la proiectul de lege propus.
Și săptămâna trecută, o unitate specială a Poliției de Frontieră a trebuit să salveze ofițeri ai Poliției Militare care au fost vizați de o mulțime numeroasă de bărbați Haredi în timp ce încercau să aresteze un suspect de evaziune din serviciul militar.
Aceste arestări au dus la crearea unui nou sistem de mesagerie numit „Black Alert” (Alerta neagră) pentru a răspândi rapid vestea în comunitățile ultraortodoxe și a chema protestatarii să împiedice arestările.
Presiunea de a recruta mai mulți ultraortodocși a declanșat, de asemenea, un vast protest al zecilor de mii de bărbați Haredi în Ierusalim luna trecută – problema fiind considerată de mulți ca parte a unui conflict mai larg în jurul identității statului evreu și a locului religiei în cadrul acestuia.
„Suntem o țară evreiască”, a spus Shmuel Orbach, unul dintre protestatari. „Nu poți lupta împotriva iudaismului într-o țară evreiască. Nu funcționează.”
Dar schimbările care au loc în Israel nu au pătruns încă dincolo de zidurile seminarului evreiesc (yeshiva) Kisse Rahamim din Bnei Brak, un oraș ultraortodox de la periferia Tel Avivului.
În sala de clasă, adolescenții stau în perechi și discută legile religioase ale iudaismului, caietele lor școlare viu colorate contrastând cu rândurile de cămăși albe și mici kippah-uri negre (chipiuri tradiționale).
„Vino la ora unu dimineața și vei vedea că jumătate dintre băieți studiază Tora”, a declarat rabinul Tzemach Mazuz jurnalistei BBC Lucy Williamson, în ceea ce biroul său a declarat a fi primul său interviu cu mass-media străină sau cu o jurnalistă femeie. „Studiind Tora, îi protejăm pe soldați oriunde s-ar afla. Aceasta este armata noastră.”
Ultraortodocșii cred că rugăciunea continuă și studiul religios protejează soldații Israelului și sunt la fel de importante pentru succesul militar al țării ca și tancurile și forțele aeriene. Această credință a fost acceptată de politicienii israelieni în trecut, a spus rabinul Mazuz, dar el a recunoscut că Israelul se schimbă.
„Astăzi, mulți membri ai guvernului și ai Knessetului [parlamentul] s-au distanțat de religie. Ei spun că studenții yeshiva sunt leneși, ceea ce nu este adevărat”, a spus el. „În Tel Aviv, există zeci de mii de evazioniști de la recrutare – de ce nu îi recrutează pe ei? De ce îi atacă pe studenții yeshiva?”
În ciuda atacurilor din partea dreptei, Tel Avivul a fost unul dintre principalii furnizori de soldați în timpul războiului. Iar presiunea resimțită de recruții și rezerviștii israelieni în ultimii doi ani a atras atenția asupra celor care nu fac serviciul militar.
Populația ultraortodoxă și-a dublat ponderea în populația Israelului în ultimele șapte decenii și reprezintă acum 14%. Ceea ce a început ca o scutire pentru câteva sute de studenți religioși a devenit, la începutul războiului din Gaza, un grup de aproximativ 60.000 de bărbați scutiți de recrutare.
Sondajele de opinie sugerează că sprijinul pentru recrutarea ultraortodocșilor este în creștere. Un sondaj realizat în iulie de think tank-ul Israel Democracy Institute a constatat că 85% dintre evreii non-haredi – inclusiv aproape trei sferturi din membrii partidului de dreapta Likud al lui Netanyahu – susțineau sancțiuni pentru cei care refuzau ordinul de recrutare, cu o majoritate fermă în favoarea retragerii beneficiilor, pașapoartelor sau dreptului de vot.
„Mă face să simt că există oameni care trăiesc în această țară fără să ofere nimic în schimb”, a explicat un soldat în afara serviciului din Tel Aviv.
„Nu cred că, oricât de religios ai fi, [asta] ar trebui să fie o scuză pentru a nu-ți servi țara”, a spus Gabby, o tânără din Tel Aviv. „Dacă te-ai născut aici, mi se pare ridicol să vrei să te scutești doar pentru a studia Tora toată ziua.”
Sprijinul pentru extinderea recrutării vine și din partea evreilor religioși din afara comunității Haredi, precum Dorit Barak, care locuiește lângă seminarul din Bnei Brak și arată cu degetul către evreii religioși non-Haredi care servesc în armată în timp ce studiază Tora.
„Sunt foarte supărată că ultraortodocșii nu servesc în armată”, a spus ea. „Este nedrept. Și eu cred în Tora, dar există o zicală în ebraică – Safra și Saifa [Cartea și Sabia] – care înseamnă Tora și armele împreună. Aceasta este calea de urmat, până în zilele păcii.”
Dorit Barak administrează un mic memorial în Bnei Brak dedicat soldaților locali, atât religioși, cât și laici, care au fost uciși în luptă în timpul războaielor Israelului. Coloane lungi de fețe privesc din fotografiile alb-negru aliniate pe peretele din spate.
Ultimul soldat din cartier a murit în 1983 – un semn, spune ea, al schimbării demografice a Israelului.
„S-a schimbat complet”, a spus ea. „Când eram copil, aproape jumătate din locuitorii de aici nu erau religioși, iar un procent mic erau ultraortodocși. Astăzi, aproape toată lumea este ultraortodoxă și, din 1983, niciun soldat nu a mai fost ucis, pentru că nimeni nu mai servește în armată.”
Există unități speciale ale armatei și poliției pentru numărul mic de bărbați ultraortodocși care aleg în prezent să servească. Dar Benjamin Netanyahu a declarat la deschiderea sesiunii de iarnă a parlamentului, în octombrie, că noul proiect de lege va prevedea recrutarea a 10.000 de studenți yeshiva în termen de doi ani – ceva ce el a descris ca „o adevărată revoluție”.
Partidele ultraortodoxe sunt aliați cruciali în coaliția de guvernare a lui Netanyahu, precum și în încercarea sa de a supraviețui politic în timp ce este judecat pentru acuzații de corupție, pe care le neagă. O cerință cheie în schimbul loialității lor este menținerea scutirii susținătorilor lor de la recrutarea militară.
Problema a dus de două ori la căderea guvernelor lui Netanyahu în trecut.
Proiectul de lege care se află acum în parlament este o încercare de a găsi o soluție la această problemă sau, cel puțin, de a câștiga timp înaintea alegerilor care vor avea loc anul viitor.
„O lege echilibrată, o lege bună, o lege care este bună pentru armată, bună pentru studenții yeshiva, bună pentru poporul Israel [și] bună pentru stat”, a declarat legislatorul Boaz Bismuth, un loialist al lui Netanyahu însărcinat cu promovarea proiectului de lege în parlament.
Însă mulți parlamentari, inclusiv cei din coaliția de guvernare, au declarat săptămâna aceasta că actualul proiect de lege este mult prea indulgent și că nici ei, nici instanțele judecătorești nu îl vor aproba.
Textul actual pare să mențină în mare măsură status quo-ul, recrutând doar bărbații ultraortodocși care nu studiază religia cu normă întreagă și eliminând toate sancțiunile aplicate celor care se sustrag de la recrutare odată ce împlinesc 26 de ani.
Liderul opoziției, Yair Lapid, care conduce partidul de centru Yesh Atid, a calificat proiectul de text drept „rușinos” și „trădător” și a promis că nu va fi adoptat.
Chiar și unii membri ai propriului partid Likud al lui Netanyahu au refuzat să îl susțină.
Tzachi Hanegbi, fost consilier pentru securitate națională, recent demis de Netanyahu, l-a descris ca fiind „un instrument de evaziune [care] pune în pericol viitorul statului”, adăugând că el și cei patru fii ai săi au servit cu toții o perioadă semnificativă în armată.
Partidele ultraortodoxe din Israel au fost împărțite în privința cedării în fața presiunii crescânde pentru schimbare, dar într-o mișcare considerată o dovadă a indulgenței proiectului de lege, partidul radical Degel HaTorah – parte a coaliției de guvernare – ar lua în considerare susținerea textului actual.
Întrebat dacă este mai bine să susțină această versiune a proiectului de lege sau să riște să-l răstoarne complet pe Benjamin Netanyahu, rabinul Mazuz a evitat să dea un răspuns concret.
„Lumea este călăuzită de Dumnezeu”, a spus el. „Când [președintele SUA Donald] Trump nu a câștigat un al doilea mandat [în 2020], eu și multe milioane de oameni am fost afectați. De ce a făcut Dumnezeu acest lucru?”
„Dar El cunoștea viitorul și știa planul Hamas. Dumnezeu l-a vrut pe Trump [la putere] în această perioadă”, a adăugat el, referindu-se la atacul condus de Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul din Gaza.
Rabbi Mazuz a arătat spre manuscrisele religioase care împânzeau biroul său – vechi de sute de ani, a spus el.
„Între noi fie vorba, închisorile israeliene nu sunt ca cele din Rusia, slavă Domnului. Vom trece și peste asta. Dar sper să nu ajungem la asta.”
Modul de viață al evreilor Haredi s-a schimbat puțin de-a lungul secolelor, dar ei și aliații lor politici sunt acum angajați într-o dezbatere despre ce înseamnă să fii evreu și israelian și dacă asta înseamnă să lupți pentru Israel sau să lupți pentru modul lor de viață împotriva cerințelor moderne ale războiului.
Editor : B.E.