Comisiile de Cultură din Parlament i-au audiat marți pe Adriana Săftoiu, propusă de PNL pentru funcția de președintă-director-general a TVR, și pe Robert Schwartz, propus de USR pentru șefia Radioului Public. Amândoi au primit avize favorabile.
Adriana Săftoiu și Robert Schwarz au fost propuși în primele ședințe ale Consiliilor de Administrație ale Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune.
10 membri ai Consiliului de administrație au votat pentru Săftoiu, iar 3 s-au abținut. Robert Schwartz a fost propus cu majoritate de voturi.
Astăzi, cei doi au fost audiați de comisiile de cultură reunite, de la Camera Deputaților și de la Senat. Iar mâine, urmează ca Adriana Săftoiu și Robert Schwartz să fie votați de senatori și deputați. Votul va fi secret, cu bile.
Audierile din comisie
Cei doi candidați propuși pentru conducerea TVR și a Radioului Public au avut la dispoziție cinci minute pentru a se prezenta, iar apoi reprezentanții partidelor politice le-au adresat întrebări. Însă PSD, PNL și USR nu au adresat nicio întrebare.
Adriana Săftoiu a început prin a spune că nu poate să clarifice acum situația Televiziunii Române pentru că „am primit informații, dar fie sunt pe surse, fie prin discuții care nu sunt asumate oficial”. Ea a propus ca situația TVR să fie discutată ulterior, după ce poate înțelege mai bine clar ce se întâmplă.
„TVR, în acest moment, este percepută ca o instituție bugetară, mai degrabă decât o instituție media. Va trebui să facem foarte multe lucruri să schimbăm această percepție”, a apreciat Adriana Săftoiu.
Ea a zis și că se spune despre TVR că are audiențe foarte mici și că, uitându-se la rating, a observat că există canale care au audiență 0.
„Menirea TVR nu e sa facă audiență, e serviciu public menit să informeze, legea nu spune asta, dar nici nu spune că trebuie să faci 0,0,0. Trebuie să ne gândim cum să respectăm legea și la o soluție ca audiențele să nu fie așa”, a spus Săftoiu.
Reprezentanții AUR au acuzat că la nivel regional, TVR nu respectă cotele de antenă, în special la Timiș și la Craiova, și au întrebat cum va reflecta interesul public fără partizanat.
„În acest moment nu știu dacă lucrurile stau cum ați spus, dar vă asigur că voi monitoriza atent dacă nu se respectă cota electorală. Cred că televiziunea trebuie să respecte votul românilor în procente”, a răspuns Adriana Săftoiu.
La finalul dezbaterilor care au durat jumătate de oră, Mihail Neamțu, președintele comisiei de cultură de la Camera Deputaților și-a exprimat mirarea cu privirea la faptul că PSD și PNL nu au pus nicio întrebare.
Adriana Săftoiu a obținut un aviz favorabil din partea comisiilor reunite cu 20 de voturi „pentru”, o abținere și 6 voturi „împotrivă”.
Robert Schwartz a început prezentare prin a spune că Radioul Public are audiențe bune.
„Radioul Public este o instituție de interes strategic și vom încerca să îl punem pe acei piloni stabili care permit radioului să aibă o prezență vizibilă. Vrem să producem, să distribuim un conținut relevant, fiind un post public”, a spus Robert Schwartz.
El a amintit și că în 2028 Radioul Public va împlini 100 de ani.
Schwartz a propus politici pe termen lung, dezvoltarea unor producții multimedia, adaptarea pentru a atrage un public mai tânăr, reducerea birocrației, introducerea unei divizii de fact-checking și un sistem modern de evaluare a performanței:
„Ar trebui să fim relevanți pentru toate generațiile, prin digitalizare”.
Cu privire la o viitoare divizie de fact-checking, Schwartz a spus că va fi formată din jurnaliști profesioniști din toate departamentele și „oameni mai tineri care pot să caute pe internet informații din surse verificabile”.
Nici lui PSD, PNL și USR nu i-au adresat întrebări. În schimb, senatorul AUR Titi Stoica l-a întrebat cât de mare a fost echipa pe care a condus-o la Deutsche Welle.
„Am condus un departament cu 60 de persoane. Iar apoi, în poziția de vice-director pentru Europa au fost 450 de persoane. Cred că sunt intr-o poziție în care voi putea dovedi că voi putea reuși această misiune”, a fost răspunsul lui.
Apoi, a fost întrebat, tot de AUR, care este mandatul pe care l-a primit de la USR, partidul care l-a propus în Consiliul de administrație. Robert Schwartz a spus că nu are niciun mandat politic și că nici nu ar fi acceptat candidatura dacă ar fi existat un mandat.
Și el a primit un aviz pozitiv, cu 19 voturi „pentru” și 8 împotrivă.
Cine e Adriana Săftoiu
Adriana Săftoiu a fost jurnalistă, apoi a fost purtătoare de cuvânt a fostului președinte Traian Băsescu, în primul său mandat la Cotroceni. Timp de 8 ani a fost și deputată.
În 2012, aleasă pe listele PNL, Adriana Săftoiu a demisionat din Parlament: „Renunț la mandat și refuz să îi mai amăgesc și să îi mai păcălesc pe oameni”, a spus ea.
Săftoiu a motivat prin faptul că acțiunile sale ca deputat sunt fără efect. „Am încercat sa reglementez legea manualelor școlare, de un an și jumătate zace uitată prin vreun sertar. Din păcate, nu mă aflam în banca cea buna, în banca Puterii”.
„Mentalitatea aceasta medievală blochează Parlamentul, nu pot să cred că tot ceea ce face Puterea e valabil și tot ceea ce face Opoziția este greșit”, a mai spus Săftoiu.
Adriana Săftoiu a fost jurnalistă la Rompres și Mediafax în perioada 1993-1998. Din 1998 până în 2000 a fost purtătoare de cuvânt a Guvernului (când premier era Radu Vasile). A fost timp de un an, din 2000 până în 2001 și director de cabinet la Ministerul Transporturilor (când ministru era Traian Băsescu).
În perioada 2001-2004 a fost directoarea de presă a Partidului Democrat (PD). Din 2004 până în 2007 a fost purtătoarea de cuvânt a președintelui Traian Băsescu. În perioada 2012-2016 a fost trainer pe comunicare politică și instituțională, se mai arată în CV-ul său.
Cine e Robert Schwartz
Robert Schwartz are peste 30 de ani de experiență la Deutsche Welle, unde a condus între 2000-2020 redacția în limba română.
În 2012, a primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor pentru contribuția sa la relațiile româno-germane, conform biografiei transmise de USR.
Născut în 1956 la Sibiu, a absolvit Germanistica la Universitatea din București cu nota maximă și a colaborat încă din studenție cu redacțiile germane ale Radioteleviziunii Române. A lucrat ca profesor și în 1990 a devenit primul director ales al Liceului German din București după Revoluție.
Stabilit în Germania din 1991, s-a alăturat Deutsche Welle în 1992, având diverse poziții până la cea de director al departamentului în limba română. Între 2020 și 2023, a coordonat proiectul DW „Sinti și romi în Europa”, iar după pensionarea din 2023 continuă să activeze ca jurnalist independent.
Este membru al unor organizații academice și culturale importante, iar în 2023 a fost ales președinte al Societății Germano-Române din Berlin.