Nicușor Dan discută acum, cu magistrații: un fost judecător a spus că se știa dinainte cine va fi procuror general și șef la DNA

Preşedintele Nicuşor Dan discută, luni la Palatul Cotroceni, despre problemele din sistemul juridic, cu mai mulți magistraţi care au fost de acord să-și expună public criticile la adresa Justiției. Inginerințe ale superiorilor în dosare penale, probleme legate de procedura de promovare sau puterea pe care o au șefii de instanțe sunt doar câteva dintre situațiile scoase în evidență de magistrații care participă la întâlnirea cu președintele.

Inspectorii judiciari să aibă un singur mandat, propune un judecător

ACTUALIZARE 11.02 Andrei Soare, judecător la tribunalul Brașov, a venit cu câteva propuneri de reformă formulate de el și colegii de la tribunalul Brașov. Printre altele, el a propus ca „toate funcțiile de promovare să aibă loc pe baza unor proceduri obiective, preferabil, din punctul meu de vedere, teste grilă”. O altă măsură propusă ar fi cea privind „limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat” și „simplificare procedurii de numire a membrilor CSM”.

• „Mă voi rezuma la partea de judecător. Înțeleg că, domnule președinte m-am uitat pe concluziile raportului de ieri și probabil scopul întâlnirii e să arătăm o față umană a magistratului care își dorește o reformă și o întărire a statului de drept. Dacă scopul este ca atât dvs, cât și societatea să înțeleagă că magistratura are o față umană și magistrați care își doresc un stat de drept, trebuie să ne întrebăm, cum a spus unul dintre colegii de aici, cum de am ajuns aici.
• Vă spun că există mulți magistrați curajoși, dar care vor concursuri reale pe criterii meritocratice. În acest context, atât în nume propriu, cât și a colegilor de la tribunalul Brașov.
• Revenirea atribuțiilor colegilor de conducere a instanței. Care e protecția împotriva arbitratriului. Un Colegiu de conducere ar diminua deciziile arbitrare. Colegiu de conducere e format ca și cum Parlamentul ar fi format și din membri ai Guvernului.
• Toate funcțiile de promovare să aibă loc pe baza unor proceduri obiective, preferabil, din punctul meu de vedere, teste grilă. Limitarea mandatelor inspectorilor judiciari la un singur mandat. Simplificare procedurii de numire a membrilor CSM.
• Sentimentul de teamă al magistraților de unde vine? Am asistat în ultimii ani la relatări ale colegilor, nu am acces la înregistrări pentru a verifica, dar ele se repetă. În anumite proceduri la interviuri se pare că judecătorii sunt întrebaț de ce au protestat pe un anumit subiect, dacă au semnat sau nu un memoriu. Toate aceste aspecte pot înregistra teamă în rândul magistraților. De aici trebuie să înțelegeți de ce insistăm atât de mult pe eliminarea probelor.
• Trebuie să mai spun că eu personal nu am găsit corespondetul între criteriile de evaluare pentru postul respectiv, delegare, unde s-ar putea încadra aceste întrebări și atunci cu atât mai mult vin aceste semne de întrebare”, a explicat Andrei Soare.

Decizia penală are aspecte care „derapează de la chestiunile de drept”

ACTUALIZARE 10.56 O procuroare care este în magistratură din 2004, care a fost la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sectorului 1 până în anul 2017, apoi a fost în DNA a declarat că sunt adevărate aspectele prezentate în spațiul public privind ceea ce se întâmplă în Justiție.

Decizia penală care a conținut „aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiuni de drept”

Ea a precizat că decizia penală are „aspecte care derapează de la ceea ce știm noi despre chestiuni de drept”. Trebuie „stimulată un pic responsabilitatea magistratului care emite astfel de soluție”, consideră procuroarea.

„Este un sistem extrem de periculos”, a subliniat procuroare, care a adăugat că nu cunoaște care ar putea fi soluția.

Ea a făcut referire la un dosar, la punerea în aplicare a unor mandate de percheziție pe care le-a cerut, lucru ignorat deă șeful de secție, spune ea, susținând că „de facto” erau întârziate de o așa-numită lecturare a solicitării.

„Dacă legea permite ca și șeful DNA și șeful secției să evalueze orice act a procurorului noi, exact cum vorbea colegul despre numirea politică, ne simțim ca și cum un factor politic stabilește în orice moment ce fac eu în orice dosar”, a explicat procuroarea.

„De ce să concurăm, dacă se știe cine va fi numit”

ACTUALIZARE 10.39 Un fost judecător a dezvăluit că se știa dinainte cine urma să conducă Parchetul General, DNA și DIICOT și să nu se întrebe lumea de ce nu se înscriu magistrații la concurs. „Eu cred că justiția arată astfel pentru că societate românească a permis mult prea des politicului să intervină în Justiție”, a declarat el. Acesta a adăugat că a plecat din profesie, nu s-a pensionat la 48 de ani, nu pentru privilegii. „M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro”, a explicat el.

• „V-ați exprimat de mai multe ori cu privire la cei care conduc parchetele, întru totul de acord cu dumneavoastră (președintele Nicușor Dan – n.r.). Cum au ajuns să dețină funcții de conducere? Prin recomandări ale ministrului Justiției, care nu mai este în funcție și nu răspunde în fața nimănui.
• Secția pentru procurori a CSM nu răspunde niciodată. Mă îndoiesc că-și va suma public că activitatea ministerului Public este deficitară. Este extrem de important să discutăm real ce tip de justiție vrem. Dacă ne asumăm ca în continuare numirile să se facă prin jocuri politice netransparente vom avea acest rezultat, inevitabil.
• Am plecat din sistem nu pentru privilegii. Am plecat pentru că sistemul judiciar a devenit nerelevant, m-am săturat să intre în ședința de judecată și să judec fleacuri. Am mai plecat și pentru că m-am săturat să aud că sunt gheabur, că mă bucur de privilegii. M-am săturat să deschid telefonul, să citesc presa și să aflu despre faptul că am pensie de 5.000 euro. Am pensie foarte bună, dar nu e 5.000 de euro. Nu m-am pensionat la 48 de ani, am 51.
• Cred că politicienii trebuie să fie foarte sensibili atunci când discută despre justiție. Justiția nu este a unui sistem, este a noastră, a tuturor cetățenilor. Cu toți avem nevoie de ea. Am cinci teme majore pe are vreau să le aduc îmn discuție. Trebuie să terminăm cu jocurile politice în numirea șefilor de Parchete. Când au fost numiți cei care conduc Parchetul General, DNA, DIICOT se știa cine sunt. Nu se poate așa ceva. Se întreba lumea de ce magistrații nu concurează. Păi de ce s-o facă dacă se știa cine va fi. Expiră acum unele mandate. Se știe cine va fi. În sensul că există mișcări de trupe pe la Parchetul General, sunt oameni în cărți. De ce? Pentru că există o relație foarte apropiată între unii dintre colegii noștri magistrați și politicieni. Iar acest lucru este de nepermis”, a conchis fostul judecător.

ACTUALIZARE 10.21 „Noi ne-am referit în raport exclusiv la chestiuni în funcționarea sistemului de justiție, detașări, delegări, chestiuni care nu țin de excercitarea profesiei de magistrat”, i-a transmis Nicușor Dan judecătorului Liviu Cârneciu de la Tribunalul Covasna care a vorbit despre faptul că ar putea aduce atingere profesiei de magistrat în general aspectele semnalate de Administrația Prezidențială. 

Modificarea legilor Justiției, solicitată de un procuror DNA pensionat

ACTUALIZARE 10.16 „Este extrem de important ca aspecte care constituie regrese ale sistemului judiciar să fie cunoscute de opinia publică. Sunt mai multe chestiuni pe care trei asociații foarte mari le-au indicat încă din 2022”, a declarat Marius Cătălin Bartic, procuror DNA pensionat.

„Există un fond solid de argumente pentru a face modificări legislative. Cel ma îndreptățit să le facă e Parlamentul. Trebuie discutată modificarea legilor Justiției. Profesia de magistrat e una tăcută. Faptul că sunt atâția colegi care acceptă o astfel de discuție e un pas îmbucurător”, a mai spus el.

Pentru necesitatea modificării Legilor Justiției, Bartic a vorbit despre o solicitare a Comisiei de la Veneția conform căreia anchetarea magistraților ar trebui să revină la DNA.

„În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic”

ACTUALIZARE 10.10 La rândul său, Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna a vorbit despre exluderile din magistratură și deciziile de anulare date de ÎCCJ și faptul că nu sunt deoloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii. El a vorbit despre unul dintre judecătorii care au dat decizia în cazul fostului judecător Cristi Danileț care apoi a ajuns secretar general în Ministerul Justiției.

• „Abuzurile nu sunt identificate și corectate pentru că puterea este concentrată la vârf. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic, în fruntea căruia se află conducerea CSM. Chiar dacă persoana aflată la conducerea sistemului judiciar va pleca, sistemul va avea aceleași metehne. lipsa de transparență și garanții minime de obiectivitate.
• Există un dublu standard în activitatea IJ. Anumiți judecători desfășoară activități care prezintă apropieri de zona politică. Spre exemplu sunt oameni care au fost propuși miniștri ai Justiției în timp ce erau judecători.
• Au fost cazuri de excluși în magistratură. Deciziile au fost anulate de ÎCCJ. nu sunt absolut deloc consecințe negative pentru magistrații care iau astfel de decizii. Spre exemplu cazul domnului Danileț, unul dintre magistrați a fost numit secretar general al Ministerului Justiției. Un alt magistrat ocupă în prezent funcția de președinte al ÎCCJ.
• Cred că sinteza prezentată de Administrația Prezidențială e o imagine fidelă a dinsfuncționalităților din justiție. Pe de altă parte cred că s-ar crea o imagine greșită asupra tuturor magistraților”, a susținut Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna.

ACTUALIZARE 10.01 „Cred că trebuie să avem o discuție despre sistemul de justiție. Este o discuție publică. Am avut foarte multe materiale de la dvs pe care le-am parcurs”, a declarat Nicușor Dan, la întâlnirea de azi cu magistrații la Cotroceni.

La întâlnirea publică cu președintele Nicușor Dan participă:

• Daniel Ungureanu, procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
• Liviu Cârneciu, judecător la Tribunalul Covasna, Deliș Laura, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 București.
• Mihai Cătălin Constantin, judecător în cadrul Curții de Apel Ploiești.
• Andrei Soare, judecător la Tribunalul Brașov.
• Marius Cătălin Bartic, procuror DNA pensionat.
• Dragoș Cârnu, președinte al asociației Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București.
• Alin Botnar secretar general al asociației Forumul Judecătorilor din România și judecător la Tribunalul București.
• Alexandru Oancea, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gherla, eliberat din funcție la 1 noiembrie prin demisie.
• Bogdan Pîrlog, procuror militar.
• Cristian Anghel, pensionar, fost procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, fost procuror DNA și fost consilier juridica în Ministerul Justiției.

Știrea inițială 

Şeful statului a precizat, într-o declarație de presă susținută duminică, faptul că au fost foarte puțini magistrați care şi-au exprimat intenţia să vină.

Astfel, doar 40 de persoane din cele o mie care au semnat scrisoarea de susţinere pentru magistraţii care au avut curajul să facă dezvăluiri în reportajul Recorder. Cei mai mulţi au cerut întâlniri separate şi discuţii confidenţiale de teama eventualelor repercusiuni.

„Au existat mesaje de influențare, intimidare”

„În primul rând, că au fost extrem de puțin magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele o mie de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați. Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrații le-au perceput. În primul rând că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe «luni 22 decembrie». Au existat mesaje de influențare, intimidare”, a afirmat Nicușor Dan.

Citește și: Peste 250 de magistrați au transmis mesaje lui Nicușor Dan în care au reclamat presiuni, teamă de represalii, decizii arbitrare în CSM

Șeful statului a mai spus că mulți dintre cei care i-au scris, au solicitat „să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă că participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni”.

Întâlniri confidențiale cerute de frica repercusiunilor

„Și am ajuns inclusiv la propuneri nepotrivite, să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze, sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni. Totuși, e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a treia putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine, la ora 10:00, vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private în regim de confidențialitate vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine”, a precizat președintele României.

Citește și: Tudorel Toader, despre referendumul în Justiție: „Președintele vrea să fie jucător, dar trebuie să joace pe terenul Constituţiei”

El a completat că, în cazul în care mâine vor fi făcute „orice fel de acuze care să vizeze pe cineva din sistem, o să existe o altă întâlnire de asemenea publică în care persoanele vizate să poată să-și exprime opinia, apărarea față de acuzele care sunt aduse și, pentru că am văzut chestiunea asta menționată în spațiul public, există opinia că actuala situație din sistemul de justiție este un răspuns la abuzuri care s-au petrecut în urmă cu 10-15 ani”.

„Oricine vrea, în mod public, aici, să spună lucruri despre respectivele abuzuri este binevenit să o facă în mod public”, a concluzionat Nicușor Dan.

Zegrean: „Întâlnirea este informală, în afara Constituției și a legii”

Despre întâlnirea pe care Nicușor Dan o va avea, luni cu magistrații, inclusiv cei care s-au plâns de sistem, fostul judecător al CCR Augustin Zegrean a spus că e una informală, în afara Constituției și legii. 

„Este informală, e în afara Constituției, e în afara legii. Președintele este, prin Constituție, membru în CSM fără drept de vot. Dar dacă participă la o ședință, el conduce acea ședință. Din câte știu nu a participat la nicio ședință a CSM. Acolo ar putea să își exprime dumnealui dorințele și voințele și eventual CSM ar considera necesar să organizeze o astfel de consultare, ar putea să o facă. Au ei regulile lor și ar putea să o facă”, a explicat Zegrean.

Citește și: AUR îl acuză pe Nicușor Dan că „nu respectă independenţa Justiţiei” și cere sesizarea CCR privind referendumul între magistrați

Referendum anunțat în rândul magistraților, reacție dură a CSM

Nicușor Dan a mai anunțat că va iniția în luna ianuarie un referendum în cadrul corpului magistraților cu întrebarea: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. „Dacă vor spune în ansamblul lor că CSM acționează în interes public, vom continua discuțiile legislative, dar dacă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că CSM nu reprezintă interesul public, ci al breslei, atunci CSM va pleca de urgență”, a afirmat acesta.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii i-a transmis președintelui Nicușor Dan că „nu va tolera nicio formă de ingerință, directă sau indirectă, în activitatea autorității judecătorești”. Reacția vine după ce șeful statului a anunțat că va inițiat un referendum printre magistrați pentru a stabili dacă CSM acționează „în interesul unui grup din sistemul judiciar”.

Editor : Ana Petrescu