În decurs de câțiva ani, prințul moștenitor Mohammed bin Salman, liderul de facto al Arabiei Saudite, a trecut de la avertismentul împotriva unei poltici de „conciliere” față de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei – „noul Hitler al Orientului Mijlociu” – la angajarea într-o „destindere” istorică cu Teheranul, scrie Financial Times.
Într-una dintre mișcările sale emblematice de politică externă, prințul Mohammed bin Salman (MbS) a încercat să calmeze anii de ostilitate dintre regatul său sunnit și teocrația șiită, pariind că implicarea era cea mai bună modalitate de a genera stabilitatea regională necesară pentru viziunea sa economică ambițioasă.
Cele mai mari temeri ale sale s-au adeverit. De când SUA și Israelul au atacat Iranul acum două săptămâni, regimul islamic a atacat în mod repetat Arabia Saudită și pe vecinii săi din Golf, vizând bazele americane din regat, ambasada americană din Riad, imensa rafinărie Ras Tanura și vastul său câmp petrolier Shaybah.
„Este ultimul lucru pe care și-l dorea. Vrea stabilitate și ordine, nu vrea rachete și drone care zboară în jur”, a spus Bernard Haykel, profesor de studii despre Orientul Apropiat la Universitatea Princeton, care e în contact cu prințul Mohammed. „Nu și-a dorit deloc asta”, a completat el.
Cu cât războiul durează mai mult, cu atât amenință mai mult efortul prințului moștenitor de a convinge investitorii străini să-i susțină seria de megaproiecte și de a proiecta regatul ca un centru comercial, turistic și financiar. Formula 1 și-a anulat deja cursele din Arabia Saudită și Bahrain, programate pentru aprilie, din cauza războiului.
Citește și:
Până acum, regatul nu a fost la fel de grav afectat ca alte state din Golf, precum Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Qatar, care au fost supuse mai multor salve de rachete și drone iraniene. Accesul la Marea Roșie înseamnă, de asemenea, că poate evita Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă strategică care a fost practic închisă de atacurile iraniene, și poate continua transportul de mărfuri și țiței.
„Rămânem prudenți, evident, dar trebuie să reducem zgomotul la minimum pentru a înțelege mai bine ce se întâmplă aici”, a declarat un oficial saudit. „Aproape că totul merge ca de obicei.”
Totuși, Amin Nasser, directorul executiv al gigantului energetic de stat al regatului, Saudi Aramco, a avertizat săptămâna trecută asupra „consecințelor catastrofale” pentru economia mondială dacă războiul se prelungește, subliniind îngrijorările Riadului. „Aceasta este de departe cea mai mare criză cu care s-a confruntat industria petrolieră și gazieră din regiune”, a spus el.
Firas Maksad, director general pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord la Eurasia Group, a declarat că conflictul a reprezentat un obstacol pentru planul prințului Mohammed, Vision 2030, de a transforma economia regatului și de a atrage investiții străine directe. „Deja își rataseră obiectivele”, a afirmat el. „Acum vor trebui să se concentreze și pe alte lucruri. Va trebui să reorienteze cheltuielile către apărare. Va fi un termen mult mai lung”, a atras el atenția.
Analiștii spun că există puține rezultate bune pentru Arabia Saudită sau alte state din Golf.
Public, Arabia Saudită a condamnat Iranul și a cerut dezescaladarea. Cu toate acestea, liderii din Golf sunt acum prinși între dorința de a se pune capăt conflictului și teama că – dacă președintele american Donald Trump își oprește brusc ofensiva – războiul va lăsa în curtea lor un regim islamic rănit, încurajat și mai intransigent.
O persoană familiarizată cu gândirea Riadului a declarat că Arabia Saudită nu își dorește o schimbare de regim în Iran, dar o republică slăbită este în interesul regatului. „Există un cost pentru ceea ce se întâmplă, dar în ce măsură vrei să spui: «Să nu ne oprim acum. Doar dă-i încă un impuls»”, a spus persoana respectivă. „Nu vrei să ajungi în țara nimănui…”, a completat acesta.
Deși statele din Golf au depus eforturi în primul rând pentru a preveni un război, Maksad a afirmat că unii își doresc acum ca Trump să „termine treaba” – chiar dacă „ceea ce înseamnă asta este o cu totul altă întrebare”.
„Unii sunt precauți în privința haosului”, a spus el. „Dar ceea ce înseamnă pentru toți este degradarea semnificativă a capacității Iranului de a lansa rachete și drone asupra lor, deci cel puțin diminuarea și mai mult a capacității Iranului.” Un oficial saudit a negat pentru Al Arabiya o informație conform căreia prințul Mohammed bin Salman l-ar fi presat pe Trump să continue să atace Iranul.
Citește și:
O îngrijorare, dacă conflictul nu se încheie, este că continuarea luptelor ar putea duce la alăturarea la conflict a grupării Houthi, susținute de Iran, care a lansat sute de drone și rachete asupra regatului după ce acesta a intervenit în războiul civil din Yemen în 2015. Un armistițiu fragil între Riad și Houthi există din 2022.
Arabia Saudită și alte state din Golf au fost precaute în privința amenințării pe care Iranul o reprezenta pentru regiune încă de la revoluția islamică din 1979, considerând-o o forță malignă în Orientul Mijlociu. Însă Riadul a restabilit relațiile diplomatice cu Iranul printr-un acord mediat de China în 2023, pentru a dezescalada tensiunile după o pauză de șapte ani.
Cele două părți au menținut canale regulate de comunicare – fratele prințului moștenitor, ministrul Apărării, prințul Khalid bin Salman, s-a întâlnit cu liderul suprem de atunci, Ali Khamenei, la Teheran, anul trecut – în timpul a doi ani de conflict regional declanșat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Pe măsură ce tensiunile dintre SUA și Iran au crescut în ultimele luni, MbS a încercat să țină regatul departe de orice conflict, transmițându-i președintelui iranian Masoud Pezeshkian în ianuarie că Riadul nu va permite ca spațiul său aerian sau teritoriul său să fie folosite pentru acțiuni militare.
A fost de puțin folos, pentru că Republica Islamică, ducând ceea ce consideră o bătălie existențială, a atacat statele din Golf într-o strategie menită să crească costurile pentru SUA și aliații săi.
„Prințul Mohammed spera, împotriva oricărei speranțe…. că Arabia Saudită nu va fi atacată”, a spus Haykel. „Iranienii i-au semnalat, de asemenea, că «Dacă suntem amenințați existențial, va fi o politică de pământ pârjolit, vom arde întreaga regiune pentru a-i face pe americani să plătească un preț foarte mare». Și exact asta fac.”
Haykel a adăugat că Riadul colaborează cu Pakistanul, care deține arme nucleare, cu care a semnat un pact de apărare reciprocă în septembrie, și cu China, principalul cumpărător de petrol saudit și iranian, pentru a face presiuni asupra Teheranului în vederea dezescaladării conflictului cu regatul.
Ministrul pakistanez de Externe, Ishaq Dar, l-a avertizat luna aceasta pe omologul său iranian să nu atace Arabia Saudită, invocând pactul de apărare cu Riadul. Dar a atribuit acestui fapt contribuția la menținerea „atacurilor cu rachete sau drone la minimum”, însă atacurile zilnice au continuat.
Baza aeriană Prince Sultan din al-Kharj, Arabia Saudită, care găzduiește forțe americane, a fost o țintă regulată a focurilor iraniene, un soldat american fiind ucis. Doi muncitori străini au fost, de asemenea, uciși în atacuri.
Atacurile au dus la speculații cu privire la posibilitatea ca Riadul să își deschidă în cele din urmă spațiul aerian operațiunilor ofensive americane sau chiar să se alăture conflictului în cazul unui atac major asupra instalațiilor sale petroliere – cum ar fi atunci când un atac cu rachete și drone, atribuit Iranului, a distrus temporar jumătate din producția de țiței a regatului în 2019.
Comunicarea între Riad și Teheran a continuat, dar prin intermediul ambasadorilor, nu la un nivel superior, a declarat o persoană familiarizată cu situația. „Iluzia că s-ar putea dezvolta o relație de lucru bună cu Iranul a fost eliminată”, a spus persoana respectivă.
De asemenea, a existat o nemulțumire față de administrația Trump și Israel pentru că au atras Arabia Saudită într-un război despre care statele din Golf au avertizat că va avea consecințe grave pentru regiune, a spus persoana respectivă.
„Există frustrare din cauza faptului că, practic, Statele Unite sunt aici nu doar pentru a face statele din Golf să suporte ramificațiile războiului lor, ci pentru a duce și războiul lui [prim-ministrului israelian Benjamin] Netanyahu”, a declarat Aziz Alghashian, lector de relații internaționale la Universitatea Naif Arabă pentru Științe de Securitate din Riad.
Persoana familiarizată cu situația a declarat că Riadul „nu este nemulțumit” de sprijinul american pentru apărare, adăugând că regatul primește interceptoare americane de rachete „în măsura în care este posibil”, având în vedere cererea mare din partea altor state din Golf și a Israelului.
Washingtonul și Riadul au semnat un pact de apărare când Trump l-a găzduit pe bin Salman la Casa Albă, în noiembrie.
Totuși, în ciuda bonomiei dintre cei doi lideri, care datează încă din primul mandat al președintelui american, conflictul a subliniat motivele pentru care Riadul este precaut față de stilul tranzacțional și imprevizibilitatea lui Trump.
„Toți știau că e o persoană imprevizibilă și tranzacțională”, a spus Haykel. „Sunt mulțumiți de asta? Nu. Dar ce pot face? El e președintele american.”
Citește și:
ANALIZĂ De ce nu vor aliații din Golf ca Donald Trump să bombardeze Iranul: răspunsul e la Tel Aviv
Editor : Ș.R.