În nordul Siriei, locuitorii s-au adunat pe un câmp pentru a inspecta ceea ce par a fi rămășițele unei rachete doborâte de apărarea aeriană NATO în timp ce se îndrepta spre Turcia. Tubul metalic imens a fost găsit miercuri, după ce Ministerul Apărării din Turcia a anunțat că o rachetă balistică lansată din Iran a fost doborâtă în estul Mediteranei, potrivit The Times.
Faptul că a traversat spațiul aerian irakian și sirian, cu resturi căzând în provincia Hatay din sudul Turciei și în Qamishli, în Siria condusă de kurzi, evidențiază cât de delicată și interconectată este stabilitatea regională pe fondul atacului americano-israelian în curs asupra Iranului.
De sâmbătă, Iranul a fost lovit neîncetat de atacuri, care au dus la moartea liderului suprem și a altor oficiali. Teheranul a ripostat împotriva activelor militare americane din Golf. Israelul a efectuat, de asemenea, atacuri aeriene în sudul Libanului și Beirut, în timp ce Siria, Iordania și Irakul au raportat atacuri cu drone sau interceptări.
De data aceasta, însă, teritoriul turc a fost afectat. Oficiali americani anonimi au declarat presei că racheta fusese îndreptată spre baza aeriană Incirlik a țării, care găzduiește un contingent al Forțelor Aeriene Americane. Conform rapoartelor, racheta a fost interceptată de o navă a Marinei americane.
Un atac asupra Turciei, membră NATO și cu a doua cea mai mare forță militară a alianței, ar marca o escaladare majoră și, teoretic, ar putea activa Articolul 5, o clauză de apărare reciprocă care ar putea atrage toate cele 32 de state membre în război. Cu toate acestea, de data aceasta racheta nu și-a atins ținta și nu au existat victime.
Turcia a încercat să minimizeze incidentul. Oficialii au sugerat că atacul ar fi vizat probabil o instalație militară din Cipru, alegând o diplomație discretă cu Teheranul, în loc să amplifice tensiunile.
Țara l-a convocat pe ambasadorul iranian la Ankara și a precizat că își rezervă dreptul de a răspunde la acțiuni ostile, însă ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, i-a spus omologului său iranian că ar trebui evitate măsurile care ar putea extinde conflictul.
Iranul a negat, de asemenea, că ar fi lansat o rachetă spre spațiul aerian turc.
Conflictul este cel mai recent dintr-o serie de tulburări care au redesenat Orientul Mijlociu. Turcia și Iranul se luptă de mult timp pentru influență regională, nu în ultimul rând în Siria. De asemenea, au o graniță comună de 480 de kilometri și mențin legături comerciale semnificative, inclusiv aprovizionare cu energie.
Temându-se de o implicare militară prelungită cu consecințe incerte, Ankara acordă prioritate eforturilor de a limita conflictul, declarând că nu se alătură niciunei părți.
Duminică, președintele Erdogan a declarat că este „îndurerat” de uciderea ayatollahului Ali Khamenei. De asemenea, a purtat convorbiri telefonice cu președintele Trump și cu președintele Iranului, Pezeshkian.
Miza este mare pentru Turcia. Aceasta are deja una dintre cele mai mari populații de refugiați din lume, precum și o criză economică gravă cauzată de inflația ridicată, iar conflictul ar putea duce la un nou val de refugiați care să încerce să intre prin granița cu Iranul.
„Războiul civil din Siria a însemnat o primire a peste 5 milioane de refugiați în țară, cu un deceniu de riscuri de securitate și poveri financiare”, a declarat Ziya Meral, cercetător asociat senior la grupul de experți European Leadership Network. „Ankara nu dorește să vadă un proces similar desfășurându-se.”
Pe măsură ce situația din regiune se deteriorează, există și preocupări semnificative în materie de securitate. „Un Iran slăbit este o veste excelentă pentru Turcia, pentru că relațiile dintre țări au fost întotdeauna dificil de echilibrat, dar un Iran prăbușit este extrem de riscant pentru Turcia”, a spus Meral. „Nu vrea să fie târâtă într-un alt război fără un final clar la orizont.”
Ankara este îngrijorată de rapoartele conform cărora SUA înarmează mișcările separatiste irano-kurde din Irak pentru a incita o revoltă populară în Iran. Acest lucru ar putea complica eforturile fragile de a pune capăt unei insurgențe de decenii a PKK, o organizație politică militantă kurdă, împotriva statului turc, care a dus la moartea a zeci de mii de oameni.
Oral Toga, cercetător la Centrul pentru Studii Iraniene cu sediul la Ankara, a subliniat că, cu doar câteva mii de luptători, o insurgență ar fi ușor de înăbușit în Iran, unde Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) are aproximativ 180.000 de luptători. „Întrucât nu pot desfășura forțe terestre, [Israelul și SUA] încearcă să dezvolte o narațiune”, a scris Toga pe X.
Editor : Ș.R.