Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 1 iulie 2026, de la 4.050 lei la 4.325 lei, potrivit unei hotărâri de Guvern publicată în Monitorul Oficial. Majorarea de 275 de lei brut, echivalentă cu 6,8%, va aduce o creștere netă de aproximativ 125 de lei pentru angajați, însă vine și cu presiuni suplimentare pentru companii.
În prezent, aproximativ 831.000 de salariați sunt plătiți cu salariul minim, iar după majorare numărul acestora va depăși 1,7 milioane. Creșterea este estimată inclusiv ca efect al alinierii salariilor apropiate de acest prag, pe măsură ce noul nivel minim crește.
După creșterea salariului minim, venitul net va ajunge la aproximativ 2.699 de lei, față de circa 2.574 de lei în prezent.
Pentru redacția Digi24.ro, economistul Adrian Negrescu a explicat faptul că diferența netă este limitată de nivelul taxelor și de modificarea facilităților fiscale.
„Un angajat plătit cu salariul minim pe economie va încasa cu aproximativ 125 de lei mai mult pe lună”, a precizat acesta.
În același timp, suma neimpozabilă scade de la 300 la 200 de lei, ceea ce reduce impactul creșterii brute asupra veniturilor.
Efect în lanț asupra salariilor și grilelor din companii
Specialiștii în resurse umane atrag atenția că majorarea salariului minim nu îi afectează doar pe angajații aflați la acest nivel, ci și pe cei din treptele superioare.
Oana Botolan, expert HR, a explicat pentru Digi24.ro că, odată cu creșterea salariului minim, companiile sunt obligate să opereze modificările în contractele individuale de muncă și să emită acte adiționale, iar în practică apar și verificări din partea autorităților: „Nu vorbim doar despre angajații cu salariul minim, ci și despre cei de pe nivelurile imediat superioare. Diferențele dintre trepte trebuie să rămână relevante”.
Potrivit acesteia, impactul nu se limitează la salariile minime, ci se extinde și asupra angajaților mai calificați sau a celor aflați în poziții de coordonare, precum șefi de echipă, fiind necesară ajustarea întregii grile salariale pentru a reflecta diferențele de responsabilitate, experiență și calificare. În același timp, companiile au analizat deja impactul bugetar al acestor modificări.
Reguli fiscale și obligații pentru angajatori
Ioana Arsenie, strateg financiar, a explicat pentru Digi24.ro că angajatorii nu mai pot menține un salariat la nivelul salariului minim pentru mai mult de 24 de luni consecutive.
După acest interval, salariul trebuie majorat peste nivelul minim. În caz contrar, angajatorii riscă amenzi între 300 și 2.000 de lei pentru fiecare angajat.
De asemenea, pentru nerespectarea nivelului salariului minim stabilit prin lege, sancțiunile pot ajunge între 3.000 și 5.000 de lei pentru fiecare persoană, fără a depăși 200.000 de lei în total.
Creșterea salariului minim va duce și la modificarea plafoanelor pentru contribuțiile aferente veniturilor din PFA, drepturi de autor, chirii sau investiții, acestea fiind raportate la salariul minim și urmând să fie ajustate în 2027.
Totodată, la nivelul salariului minim se aplică o deducere de 300 de lei, care va scădea la 200 de lei de la 1 iulie. Creșterea salariului brut peste acest nivel implică recalcularea taxelor și a sumelor nete de plată, în funcție de noile condiții fiscale.
Ioana Arsenie a subliniat că aceste modificări trebuie luate în calcul de companii în bugetele salariale după 1 iulie.
În același timp, majorarea salariului minim antrenează și creșteri ale pachetelor salariale apropiate de acest nivel, pentru a menține diferențele între categoriile de angajați și între nivelurile de responsabilitate, mai ales în contextul transparenței salariale.
Presiune pe firme și riscuri pentru angajați
Pe de altă parte, majorarea salariului minim aduce costuri suplimentare pentru angajatori.
„Firmele vor fi nevoite să plătească până la 400 de lei în plus la bugetul de stat pentru fiecare angajat”, a avertizat economistul Adrian Negrescu.
Diferența dintre creșterea netă a salariului și costul total suportat de angajator este determinată de contribuțiile și taxele aferente salariilor.
Acesta susține că impactul va fi resimțit mai ales de firmele mici, unele dintre acestea fiind nevoite să reducă personalul.
Negrescu a atras atenția și asupra nivelului ridicat al taxelor pe muncă din România: „Avem unele dintre cele mai mari taxe pe salariul minim din Uniunea Europeană. Nu este suficientă creșterea salariului minim, ci este nevoie de măsuri care să reducă taxarea muncii”.
Pentru a ilustra povara fiscală, economistul a dat exemplul unui salariu de 5.000 de lei net, pentru care o firmă trebuie să plătească aproximativ 4.300 de lei taxe și impozite.
Majorarea salariului minim vine astfel cu beneficii limitate pentru angajați, dar și cu efecte extinse asupra costurilor firmelor și asupra întregii economii.