Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez nu mai este singurul lider al UE care îl confruntă pe președintele american Donald Trump pe tema războiului din Iran. Președintele francez Emmanuel Macron se alătură acestuia, relatează POLITICO.
Ambii lideri europeni sunt criticați pe scena politică internă, dar sunt din ce în ce mai activi pe scena internațională, calificând războiul americano-israelian împotriva Teheranului drept ilegal – lucru care funcționează bine în două țări în care Trump este în mare parte antipatizat.
Macron îl susține energic pe Sanchez, insistând că Europa trebuie să strângă rândurile pentru a apăra Spania de măsurile lui Trump privind un embargou comercial. Președintele american a amenințat marți că va întrerupe comerțul cu Spania din cauza deciziei Madridului de a interzice SUA utilizarea bazelor militare operate în comun pentru operațiuni împotriva Iranului.
Macron l-a sunat miercuri pe Sanchez pentru a-și transmite sprijinul și pentru a insista ca cele 27 de țări membre ale UE să se unească în a riposta împotriva Washingtonului dacă Trump își pune în aplicare amenințarea comercială.
„Președintele a avut o convorbire cu președintele Sanchez pentru a-și exprima solidaritatea europeană a Franței ca răspuns la recentele amenințări de coerciție economică care au fost aduse în discuție de Trump împotriva Spaniei”, a declarat un consilier al președintelui francez după apel.
Duminică seară, după atacul asupra Iranului, Macron a semnat o declarație comună cu Germania și Marea Britanie – așa-numitele țări E3 – în care s-a angajat să „colaboreze cu SUA și aliații” pentru a „lua măsuri în apărarea intereselor noastre și ale aliaților noștri din regiune, eventual prin permiterea unor acțiuni defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone la sursa lor”.
Reticența celor trei de a condamna atacul Washingtonului asupra Teheranului a contrastat puternic cu tonul critic al lui Sanchez, care a denunțat atacul american ca fiind o „încălcare a dreptului internațional” și o „intervenție militară nejustificată și periculoasă”.
Dar marți seară, Macron s-a îndreptat mai mult spre poziția susținută de Sanchez și a ținut un discurs televizat în care a fost aproape de a dezaproba atacurile americane asupra Iranului. „Acestea au fost efectuate în afara dreptului internațional, lucru pe care nu-l putem aproba”, a spus el.
Această poziție cu privire la legalitatea războiului a fost subliniată în apelul Parisului și Madridului de miercuri, despre care o persoană apropiată președintelui francez a spus că reflectă convingerea lui Macron că „Europa trebuie să fie unită, că Europa trebuie să răspundă cu o singură voce atunci când unul dintre membrii săi este atacat, inclusiv în domeniul comercial”.
Franța nu este străină de amenințările economice ale lui Trump. Macron a refuzat să se alăture „Consiliul Păcii” pentru reconstrucția Gazei, iar președintele SUA a votat pentru impunerea unui tarif de 200% la produsele viticole franceze.
„Am fost în aceeași situație”, a declarat persoana apropiată președintelui francez.
Macron are o relație complexă cu Trump, alternând manifestările de prietenie cu contradicții publice față de președintele SUA. Dar, în ultimele luni, Macron a adoptat o poziție mai agresivă.
În ianuarie, Franța a cerut UE să utilizeze instrumentul anticoercitiv – așa-numita bazooka comercială – împotriva Washingtonului în punctul culminant al tensiunilor comerciale. Iar la Forumul Economic Mondial de la Davos, el a declarat public că nu-i plac „bătăușii”, într-o referire nu tocmai voalată la amenințările comerciale ale lui Trump.
Preocupări interne
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu este o distragere binevenită atât pentru Sanchez, cât și pentru Macron, deoarece se confruntă cu perspective politice sumbre pe plan intern, dar pot câștiga puncte politice pentru că se opun unui președinte american.
Prim-ministrul spaniol conduce un guvern minoritar slab, care nu a reușit să adopte un buget național din 2023, iar Partidul său Socialist a fost recent slăbit de scandaluri de corupție și înfrângeri în alegerile regionale. Dar ciocnirea frontală cu Trump îi aduce laude pe scară largă în Spania.
Conform unui sondaj recent realizat de Centrul de Cercetări Sociologice, administrat de stat, trei sferturi dintre spanioli au recunoscut că au o părere „foarte proastă” despre Trump, iar 8 din 10 îl consideră o amenințare la adresa păcii mondiale.
Sanchez speră probabil să beneficieze prin atitudinea anti-Trump de o popularitate similară cu cea de care a beneficiat o altă lideră de centru-stânga a UE, daneza Mette Frederiksen. Social-democrații din Partidul său au suferit o înfrângere zdrobitoare la alegerile municipale de anul trecut, dar din ianuarie, partidul prim-ministrului a urcat în sondaje ca urmare a opoziției sale vehemente față de amenințările lui Trump de a anexa Groenlanda.
În Franța, tensiunile globale îi oferă președintelui francez o nouă șansă în viața politică, în contextul în care se confruntă cu sfârșitul mandatului său de președinte. Nu are nimic de pierdut dacă se confruntă cu Trump, iar sondajele arată că rata sa de susținere a crescut în contextul unora dintre confruntările internaționale din acest an privind comerțul și securitatea.
Rezistența față de superputerea americană este o mișcare facilă pentru Macron, care se poate baza pe tradiția gaullistă de a căuta independența față de Washington. Opoziția Franței față de atacurile Iranului va reaprinde, de asemenea, amintirile despre opoziția Parisului față de invazia americană în Irak.
Fostul prim-ministru Dominique de Villepin, care (în calitate de ministru de externe) a ținut discursul istoric al Franței, respingând marșul Washingtonului spre război în Irak, avertizează acum, într-o postare pe X, că războiul din Iran s-ar putea termina în același mod, cu ani de război civil în urma morții unui dictator.
Pentru Macron, care a avertizat că războiul din Iran nu are un sfârșit clar, instabilitatea îi oferă încă o oportunitate de a promova o mai mare autosuficiență și independență europeană față de SUA. Marți, a lansat o coaliție pentru a securiza Strâmtoarea Hormuz – calea navigabilă și nexusul energetic vital care duce în Golful Persic – cu parteneri europeni, dar nu și cu SUA.
În timpul unui discurs de miercuri, Sanchez a declarat că poziția Franței împotriva războiului din Iran reflectă „principiile fondatoare ale Uniunii Europene”.
Editor : Liviu Cojan