Președintele american Donald Trump și premierul israelian Bibi Netanyahu au discutat aproape în fiecare zi de la începutul războiului. Trump a declarat pentru Axios că ei doi „colaborează excelent”. Însă oficialii americani conștientizează faptul că obiectivele finale ale celor două țări și toleranța la risc ar putea fi divergente pe măsură ce războiul, care durează deja de 20 zile, continuă, scrie Axios.
Mai mulți oficiali americani l-au descris pe Trump ca fiind cea mai optimistă persoană din Casa Albă în ceea ce privește intrarea în război cu Iranul. De asemenea, el pare mai aliniat cu obiectivele maximaliste ale lui Netanyahu decât mulți dintre consilierii săi.
Oficialii de la Washington, Tel Aviv și Teheran știu cu toții că orice divizare între aliați ar putea defini rezultatul războiului.
Trei dintre consilierii președintelui Trump au declarat pentru Axios că ei cred că acesta va dori să pună capăt operațiunilor majore înaintea prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu.
Însă Trump și Netanyahu par în prezent mai apropiați ca niciodată, iar criza din Strâmtoarea Ormuz face improbabil ca SUA să încerce să se retragă în curând.
Imaginea de ansamblu
Serviciile militare și de informații ale SUA și Israelului acționează în mod coordonat, deși țintele lor diferă.
În timp ce SUA se concentrează aproape exclusiv pe ținte militare, Israelul efectuează și asasinate la nivel înalt și ia alte măsuri menite să pună bazele unei schimbări de regim.
Înalți oficiali americani spun că, deși Trump ar considera schimbarea de regim un bonus, el intenționează să pună capăt războiului atunci când obiectivele sale militare principale — decimarea programului de rachete, a programului nuclear, a marinei și a finanțării proxy-urilor Iranului — vor fi îndeplinite.
„Israelul are alte priorități și știm asta”, a declarat un oficial de la Casa Albă. „Israelul va încerca să-l ucidă pe noul lor lider. Sunt mult mai interesați de asta decât noi”, a spus un alt oficial.
Exemplu concret: În atacul inițial, Israelul s-a concentrat pe decapitarea conducerii iraniene, în timp ce SUA s-au concentrat pe rachetele și dronele care vizau bazele sale din regiune.
Israelul a continuat să întreprindă o gamă mai largă de operațiuni decât SUA.
Mossadul israelian a încercat chiar să provoace o invazie terestră din nordul Irakului de către kurzii iranieni, deși aceasta nu s-a concretizat încă.
Singurul punct clar de fricțiune în cele peste două săptămâni de război a apărut când Israelul a bombardat rezervoarele de petrol iraniene.
Stabilizarea pieței mondiale a petrolului, prioritate pentru SUA
Stabilizarea pieței mondiale a petrolului este o prioritate mai mare pentru SUA decât pentru Israel, spun oficialii. Casa Albă a cerut Israelului să nu mai vizeze petrolul fără un semnal clar de aprobare din partea Washingtonului.
„Israelul nu urăște haosul. Noi da. Noi vrem stabilitate. Netanyahu? Nu prea, mai ales în Iran. Ei urăsc guvernul iranian mult mai mult decât noi”, a spus un oficial al Casei Albe.
În rest, Trump și Netanyahu au părut nedespărțiți. Războiul de 12 zile din iunie anul trecut le-a consolidat semnificativ relația.
Trump a considerat acel război un mare succes și i-a acordat lui Netanyahu un credit semnificativ. În urma acestuia, Trump a lansat și campania sa continuă de a-i obține lui Netanyahu o grațiere și de a pune capăt procesului său de corupție.
În timp ce unii oficiali de la Casa Albă s-au arătat suspicioși față de premierul israelian și intențiile sale în ultimele luni, Trump a părut mai sincronizat cu Netanyahu ca niciodată.
În timp ce unii analiști au pus la îndoială decizia Israelului de a-l asasina marți pe șeful securității iraniene, Ali Larijani, argumentând că acesta ar fi mai înclinat decât alți înalți oficiali iranieni să încheie un eventual acord de pace cu SUA, Trump și-a exprimat satisfacția.
Lista neagră a lui Netanyahu
Netanyahu a dat de înțeles că vor urma și alte acțiuni. El i-a arătat chiar ambasadorului SUA în Israel, Mike Huckabee, o „fișă perforată” pe care o purta la el, cu liderii iranieni pe care Israelul i-a asasinat sau intenționează să-i asasineze în curând.
Demisia lui Joe Kent, directorul Centrului Național Antiterorism, marți, pe fondul acuzațiilor că Israelul l-ar fi împins pe Trump într-un război inutil, a scos la iveală o problemă politică persistentă pentru administrație.
„Suntem conștienți de impresia că facem ce ne cere Israelul. Nu este așa. Dar înțelegem această percepție și nu ne ajută”, a declarat un consilier senior al lui Trump pentru Axios înainte de demisia lui Kent.
Trump a recunoscut că obiectivele Israelului ar putea fi „puțin diferite” de ale sale. „Știți, ei sunt acolo, iar noi suntem foarte departe”, a declarat el reporterilor duminică.
Oficialii europeni au declarat că secretarul de Stat Marco Rubio a recunoscut, în cadrul mai multor convorbiri telefonice cu omologii săi europeni, că există diferențe între obiectivele SUA și cele ale Israelului.
Când a fost întrebat într-o conferință de presă săptămâna trecută dacă Iranul va trebui să se conformeze cerințelor atât ale SUA, cât și ale Israelului pentru ca războiul să se încheie, secretarul Apărării Pete Hegseth a spus că SUA vor lua această decizie. „Obiectivele noastre sunt obiectivele noastre. Noi vom stabili ritmul în care acestea vor fi îndeplinite.”
Editor : M.C