În timp ce premierul spaniol Pedro Sanchez l-a criticat pe Donald Trump pentru declanșarea războiului din Iran, refuzând cererea Washingtonului de a folosi bazele militare din regiunea Andaluzia pentru a lansa atacuri, alți politicieni din Europa nu pot – sau nu doresc – să i se împotrivească președintelui Statelor Unite.
După ce Trump a amenințat că va rupe relațiile comerciale cu Spania, premierul spaniol și-a justificat decizia spunând că un alt război în Orientul Mijlociu ar produce numeroase victime, ar destabiliza și mai mult lumea și ar avea consecințe economice grave. Multe din argumentele sale au avut, însă, o notă personală, se arată într-o analiză The Guardian.
Sarcina principală a unui guvern este să protejeze și să îmbunătățească viața cetățenilor săi, nu să manipuleze și să profite de pe urma conflictelor globale, a argumentat Sanchez.
„Este naiv să credem că democrațiile sau respectul între națiuni se pot naște din mijlocul ruinelor. Sau să credem că practicarea unei obediențe oarbe este o formă de conducere”, a spus Sanchez în timpul unui discurs televizat care a durat 10 minute. „Noi nu vom fi complici în ceva ce este rău pentru întreaga lume și contravine valorilor și intereselor noastre, doar de teama represaliilor venite din partea cuiva.”
Cu toate că a zis doar „cuiva”, era clar la cine se referea Sanchez. Într-o țară unde doar 15,7% dintre cetățeni au o opinie favorabilă față de Trump, cuvintele premierului Spaniei au fost cel mai probabil pe placul multor spanioli care nu au uitat că țara lor, pe vremea când era condusă de prim-ministrul Jose Maria Aznar, a susținut Statele Unite când a invadat Irakul, în 2003.
Sanchez este și unul dintre cei mai vehemenți critici din Europa ai acțiunilor Israelului în Gaza
În timp ce susținătorii săi de stânga au fost entuziasmați de discursul lui Sanchez, adversarii săi politici au reacționat și ei cum era de așteptat.
Liderul conservator al Partidului Popular, Alberto Nunez Feijoo, l-a acuzat pe premierul spaniol că practică politica partizană și că pune în pericol relația Spaniei cu Statele Unite.
Santiago Abascal, care conduce partidul pro-Trump de extremă dreapta Vox, a spus că decizia privind bazele militare din Spania a fost luată de „ayatollahi” și de un prim-ministru care face orice ca să rămână la putere, în ciuda scandalurilor de corupție cu care se confruntă mai mulți oameni din cercului său de apropiați, din partid lui și din propria sa administrație.
Sanchez este și unul dintre cei mai vehemenți critici din Europa ai acțiunilor Israelului în Gaza, acuzând țara că „extermină oameni lipsiți de apărare” bombardând spitale și „omorând fete și băieți nevinovați prin foamete”. Premierul spaniol l-a criticat pe Trump și pentru felul în care l-a înlăturat pe Nicolas Maduro de la putere în Venezuela.
Cu toate că Mette Frederiksen, prim-ministra Danemarcei, a fost susținută imediat de alți lideri europeni atunci când Trump a început să amenințe că va prelua controlul cu forța asupra Groenlandei, Sanchez nu a primit același nivel de susținere din partea omologilor săi din Europa.
Liderii de la Berlin, Paris și Roma se feresc să îl critice pe Trump
Din diverse motive – interne, externe, ideologice sau practice – liderii de la Berlin, Paris și Roma nu au putut sau nu au dorit să îl critice pe Trump în privința atacurilor asupra Iranului.
Președintele francez Emmanuel Macron l-a contactat miercuri pe Sanchez pentru a-și exprima „solidaritatea europeană” a Franței în fața amenințărilor Statelor Unite. Cu doar un an rămas din mandatul său de președinte, Macron încearcă acum să detensioneze situația într-un nou conflict internațional ce pare că îl depășește complet.
Parisul s-a opus vehement invaziei în Irak din 2003, sub conducerea președintelui Jacques Chirac. Acum, însă, guvernul Franței a ales calea pragmatismului.
Macron a spus clar că atacurile Statelor Unite și ale Israelului contra Iranului nu respectă legea internațională, însă a precizat că Teheranul este cel care a încălcat mai întâi legea cu programul său nuclear, finanțarea grupărilor teroriste și abuzurile legate de drepturile omului.
„Istoria nu deplânge niciodată călăii propriului lor popor, iar niciunul dintre ei nu va fi regretat”, a spus Macron în legătură cu uciderea liderului suprem și a altor oficiali ai Iranului.
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, nu își permite să intre în conflict direct cu Trump
Cancelarul german Friedrich Merz este cel care a oferit retorica cea mai diferită de cea a lui Sanchez.
„Clasificarea evenimentele din Iran conform dreptului internațional va avea un efect relativ redus”, a spus Merz, la scurt timp înainte să plece înspre Washington pentru o vizită oficială. „Așadar, acesta nu este momentul să le facem morală partenerilor și aliaților noștri. În ciuda reținerilor noastre, împărtășim multe dintre obiectivele lor, chiar dacă nu le putem atinge noi înșine.”
Strategia lui Merz în vizita de la Washington a fost să rămână cât mai pragmatic pentru a putea obține cele mai bune rezultate din negocierile privind Ucraina și tarifele comerciale haotice impuse de Trump.
Merz, care nu este foarte popular în Germania, se confruntă cu ascensiunea extremei drepte reprezentate de partidul Alternativa pentru Germania și are misiunea dificilă de a încerca să revitalizeze cea mai mare economie a Europei. În această situație, cancelarul german nu își permite să intre în conflict direct cu Trump.
Când a fost întrebat de reporteri despre amenințările lui Trump la adresa Spaniei, Merz a amintit imediat de refuzul Madridului de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB – o cerință extinsă la nivelul întregii alianțe NATO.
Mai târziu, însă, Merz le-a spus jurnaliștilor germani că nu a vrut să îl critice pe Trump „la scenă deschisă” și că, în discuțiile private, el a apărat Spania, dar și Marea Britanie, după ce premierul Keir Starmer a fost atacat recent de Trump.
Explicația cancelarului german a venit, însă, prea târziu, iar Trump a reușit să creeze un nou punct de tensiune între aliații din Europa.
Giorgia Meloni: „Nu suntem la război și nu intenționăm să intrăm într-un război”
Sanchez cu siguranță nu va primi niciun sprijin în conflictul cu Trump din partea Romei, acolo unde premierul Italiei, Giorgia Meloni, încearcă să rămână cu un picior în tabăra lui Trump, lăudând relația ei bună cu președintele SUA, și cu celălalt picior în Europa.
Acest act de echilibristică a devenit o caracteristică definitorie a politicii externe a lui Meloni. La fel ca în cazul tarifelor impuse de Trump și a războiului din Gaza, Meloni a fost atentă să nu atragă furia Washingtonului.
„Nu suntem la război și nu intenționăm să intrăm într-un război”, a spus Meloni într-un interviu pentru postul radio RTL 102.5. „Situația este îngrijorătoare, aș spune, pe mai multe fronturi. Sunt îngrijorată de criza tot mai evidentă legată de dreptul internațional. Lumea este guvernată din ce în ce mai mult de haos.”
Ministrul apărării, Guido Crosetto, a spus că „războiul a fost declanșat fără ca cineva să fie înștiințat” și că este un război „în care, la fel ca restul lumii, ne găsim în situația în care trebuie să îi gestionăm consecințele”.
În același timp, duelul singuratic al Spaniei cu Statele Unite continuă. După ce purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus că Madridul și-a schimbat poziția și este acum dispus să coopereze în privința ofensivei din Iran, ministrul spaniol de externe, Jose Manuel Albares, a respins imediat această informație.
Poziția Spaniei privind respingerea războiului „rămâne clară și fără echivoc”, a spus Albares. „Eu sunt ministrul de externe al Spaniei și îi spun [lui Leavitt] că poziția noastră nu s-a schimbat deloc.”
Editor : Raul Nețoiu