Industria auto din Europa se confruntă cu o criză structurală profundă. Cererea în scădere pentru vehicule electrice, pierderea cotei de piaţă în faţa competitorilor chinezi şi costurile mai mari de finanţare au creat ”o furtună perfectă” pentru sector în ultimii cinci ani, iar volumele de vânzări rămân mult sub nivelurile de dinaintea pandemiei, transmite CNBC.
În acest context, unele companii auto iau în calcul revenirea la producţia de echipamente militare, domeniu în care au mai activat în perioade de război. Analiştii băncii Citi au numit această tendinţă ”anything but autos”, adică orientarea către orice altă activitate în afara producţiei de automobile.
Constructorul francez Renault a anunţat luni că dezvoltă o dronă terestră destinată utilizării militare şi civile. Iniţiativa vine după ce, în ianuarie, compania a anunţat un parteneriat cu grupul de apărare Turgis Gaillard pentru producţia de drone aeriene în Franţa.
În acelaşi timp, producătorul german Volkswagen poartă discuţii cu compania israeliană de apărare Rafael pentru a produce componente pentru sisteme de apărare antirachetă. Potrivit Financial Times, cele două companii analizează transformarea fabricii Volkswagen din Osnabrück, Germania, într-o unitate de producţie pentru componente ale sistemului Iron Dome.
Industria auto europeană întâmpină dificultăţi tot mai mari în competiţia cu producătorii chinezi, precum BYD. În timp ce vânzările de maşini noi în Uniunea Europeană au scăzut până în luna ianuarie, BYD a raportat o creştere anuală de 175% a livrărilor, până la 13.982 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).
Declinul sectorului se reflectă şi în evoluţia bursieră a companiilor. Indicele Stoxx 600 Automobiles a scăzut cu 30% în ultimii cinci ani, până la 2 aprilie, în timp ce acţiunile Volkswagen au pierdut peste 60%. Grupul Stellantis, care deţine mărci precum Fiat şi Peugeot, a scăzut cu 58% în aceeaşi perioadă.
În contrast, industria europeană de apărare traversează o perioadă de expansiune. Nevoia urgentă de reînarmare după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 şi tensiunile din cadrul NATO au determinat Europa să îşi consolideze autonomia în producţia militară.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat anul trecut că Europa a intrat într-o ”eră a reînarmării” şi ar putea mobiliza până la 800 de miliarde de euro pentru investiţii în apărare prin împrumuturi şi alte programe.
”Industria de apărare are perspective de creştere uriaşe, susţinute de bugetele guvernamentale şi de cerinţele NATO”, a declarat pentru CNBC Rico Luman, economist sectorial senior la banca olandeză ING.
Potrivit experţilor, există o suprapunere semnificativă între competenţele necesare în industria auto şi cele din industria de apărare, deoarece ambele depind de producţie avansată, lanţuri complexe de aprovizionare şi inginerie sofisticată.
Totuşi, sindicatele şi analiştii avertizează că această strategie nu poate rezolva problemele structurale ale industriei auto. Sindicatul german IG Metall a declarat că transferul unui număr mare de angajaţi din industria auto către sectorul de apărare este ”nerealist” şi nu poate compensa pierderile de locuri de muncă din sector.
Volkswagen, de exemplu, se confruntă cu o scădere a profitabilităţii şi intenţionează să reducă aproximativ 35.000 de locuri de muncă până în 2030, adică aproximativ 5% din forţa sa de muncă.
Dacă negocierile cu Rafael vor avea succes, transformarea fabricii din Osnabrück, care ar urma să fie închisă în 2027, ar putea salva aproximativ 2.300 de locuri de muncă.
Există însă şi preocupări etice legate de implicarea producătorilor auto în fabricarea de armament. Analiştii Citi au avertizat că parteneriatele cu companii din industria de apărare ar putea provoca reacţii politice sau publice.
În opinia experţilor, este puţin probabil ca marii producători auto să se transforme complet în companii de apărare. Mai degrabă, sectorul va vedea iniţiative selective şi oportuniste de colaborare între cele două industrii.