Vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Gabriel Andronache, a declarat luni, la o conferință de specialitate, că majorările de prețuri de la raft nu pot fi puse pe seama energiei. Potrivit acestuia, în 2025, după ieșirea din schema prețului plafonat, consumatorul noncasnic a plătit, în realitate, același preț, iar creșterile s-au văzut în special la consumatorul casnic.
„Dacă ne uităm la prețul plătit de consumatorul noncasnic în 2025, la ieșirea din schemă, pot să vă dau o veste interesantă: a plătit același preț. Era undeva la 1,16 lei și, în luna iulie, conform analizelor noastre, a fost tot 1,16 lei. Cel afectat de creștere a fost consumatorul casnic, în special cel cu un consum mic, până în 300 kWh, cu pragurile de 100, 255 și 300. Dacă prețurile la raft au crescut, vă pot spune cu foarte mare seriozitate că nu este din cauza energiei”, a susținut acesta.
România are nevoie de mai multă producție și de interconexiuni
Oficialul ANRE a subliniat că, pentru a avea un preț mai mic la energie, România are nevoie de creșterea producției interne și de dezvoltarea interconexiunilor: „Ne-am uitat pe graficele ultimilor 10 ani: am plecat de la un preț de 36–39 euro/MWh și am ajuns la 108 euro/MWh. Avem nevoie de producție, acesta este principalul obiectiv. Și de interconexiuni”.
Acesta a oferit exemplul Italiei, care, deși are o capacitate mare de import din Franța, înregistrează un preț mai mare decât România.
Franța exportă peste 80% din energia sa către Italia, aproximativ 45 TWh anual, aproape de nivelul consumului României, estimat la circa 54 TWh pe an.
„Trebuie să avem producția acolo unde o și consumăm, pentru a obține un preț atractiv”, a punctat vicepreședintele ANRE.
România exportă ieftin și importă scump
Un alt dezechilibru menționat de oficial vizează modul în care România tranzacționează energia pe parcursul zilei.
„Exportăm pe vârf de producție, când prețul este mic, și importăm seara și dimineața, pe vârf de sarcină, când prețurile sunt mari. De aici rezultă un preț final ridicat, într-un context în care vrem să dezvoltăm economia, iar pentru orice investitor prețul energiei contează foarte mult”, a explicat vicepreședintelui ANRE.
Deși capacitatea instalată este similară cu cea din urmă cu un deceniu, randamentele diferă semnificativ.
În 2024, randamentul în zona solară a fost de aproximativ 15%, sub nivelul estimat de 17%, comparativ cu producția pe cărbune, care avea un randament de circa 60%.
Stocarea, soluția pentru echilibrarea sistemului
În opinia sa, soluția pentru reducerea presiunii asupra prețurilor este dezvoltarea capacităților de stocare: „Vârful de producție din timpul zilei trebuie întârziat, iar acest lucru se poate face numai prin stocare”.
Potrivit acestuia, în 2025 au fost retrase din exploatare licențe comerciale pentru circa 850 MW din totalul de 1.048 MW care trebuiau scoși din sistem. În paralel, atât producătorii dispecerizabili, cât și prosumatorii au început să investească în capacități de stocare.
România a încheiat anul 2025 cu o capacitate de stocare dispecerizabilă de aproximativ 593 MW, aproape de pragul de 600 MW.
„Observăm o maturitate mai mare în piață. Producătorii și prosumatorii își modifică autorizațiile pentru a include capacități de stocare, ceea ce arată că sistemul începe să se adapteze”, a concluzionat Gabriel Andronache.
Editor : A.D.