Fostul președinte al Curții Constituționale a României (CCR), Augustin Zegrean, a comentat în direct la Digi24 cererea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în ceea ce privește pensiile speciale ale magistraților. Zegrean a subliniat că CCR trebuie să decidă dacă dă curs solicitării ÎCCJ, iar în acest caz o soluție de la CJUE ar urma să vină într-un termen de aproximativ doi ani. Acesta a mai subliniat și exemplele din Polonia și Ungaria, subliniind că CJUE a dat dreptate magistraților în ambele situații.
Între timp, Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat dezbaterea pe tema pensiilor magistraților până pe 18 februarie, când va decide dacă va sesiza CJUE sau nu. Detalii, aici.
„Dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea. Dacă se acceptă cererea de sesizare CJUE trebuie să trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la CJUE. Practic, o astfel de cerere durează cam doi ani de zile. Fiind vorba de judecători și o situație în interes național, s-ar putea să dea prioritate acolo”, a răspuns Augustin Zegrean, întrebat dacă sesizarea CJUE ar putea duce la amânarea deciziei.
Acesta a mai subliniat că, în ultimii ani, situații similare au fost în Ungaria și Polonia, când factorul politic a încercat micșorarea vârstei de pensionare a judecătorilor constituționali, cu scopul de a-i schimba din funcție.
„Au făcut plângere la CJUE și au câștigat (n.r. reprezentanții sistemului juridic). În Polonia a fost cam aceeași poveste. Vă amintiți când cu 2-3 ani în urmă au fost judecătorii în grevă și populația de partea lor. Și acolo voiau să îi scoată mai repede pe judecători la pensie. Și acolo au făcut la CJUE și au câștigat. De aceea au făcut la CJUE. Și răspunsul CJUE a fost simplu: Acești oameni și-au făcut o proiecție financiară că vor lucra până la 70 de ani, nu poți să îi dai afară mai repede”, a adăugat Zegrean.
Fostul președinte al Curții Constituționale a mai subliniat că judecătorii constituționali pot respinge cererea de sesizare a CJUE, „dacă o găsește neîntemeiată”.
„CCR s-a adresat CJUE o singură dată până acum. În Europa, multe instanțe și judecători se adresează acestei curți, pentru că avem această posibilitate să cerem CJUE să se pronunțe dacă un text dintr-o lege e în conformitate cu legislația europeană”, a mai precizat Augustin Zegrean.
Editor : M.G.