Răzvan Rughiniș, profesor la Facultatea de Automatică a Universității Politehnice din București, a explicat, în cadrul interviului „În Fața Ta” difuzat sâmbătă, că aplicațiile de tip chatbot care folosesc inteligența artificială răspund disproporționat unor nevoi emoționale pe care le au oamenii iar asta contravine dezvoltării unor abilități, inclusiv pentru adulți. „AI-ul ne va învăța să interacționăm altfel. Și inclusiv să căutăm un tip de validare care nu aparține unor relații umane. Această validare continuă este nesănătoasă”, spune Rughiniș.
„România este una dintre țările din Uniunea Europeană care în industrie, în economie folosește puțin inteligența artificială pentru a crește productivitatea sau a crește performanța unor procese. Din păcate sau din fericire, asta ar fi prima întrebare.
În ceea ce privește inteligența artificială și pătrunderea ei în industrii, lucrurile sunt extrem de accelerate. Nu există granițe, nu există țări, aici există interes economic, de cele mai multe ori.
Există atât interes economic pentru crearea unei valori economice, dar este și o speculă financiară până la urmă, pentru că se vorbește pe toate canalele despre această valoare extraordinară a industriei pentru bursa americană.
Bloomberg, de două luni de zile, poziționează schimburi de multe sute de milioane între acești actori ai industriei ca o metodă de creștere a percepției acestei industrii. Și această financializare a întregii economii globale este ceea ce a condus și la decăderea Boeing, care, dintr-o companie de tehnologie a ajuns astăzi să aibă niște probleme inginerești de bază.
La încheierea anului 2025, America va încheia o notă de plată cu cheltuieli de AI de 400 de miliarde și cu venituri. Aceste venituri schimbate între actorii industriei e de maxim 50 de miliarde. Practic, vorbim despre o metodă prin care, cheltuind 8 dolari, ei reușesc să vândă un dolar. Și, în acest context, într-adevăr, valoarea AI-ului este încă ne-probată economic. Este mai ales inflamată de această tranzacționare pe bursele americane, dar fără acel killer app, acele aplicații care să creeze în mod real o valoare economică susținută de niște achiziții din afara industriei de AI”, explică profesorul Răzvan Rughiniș.
„La fiecare nouă generație, datorită bunăstării economice, crește IQ-ul”
Acesta spune că, totuși, pentru fiecare nouă generație, datorită bunăstării economice, crește IQ-ul față de generația anterioară, conform Efectului Flynn, iar în România încă există această creștere față de Vestul Europei.
„O să vă dau veste neașteptat de bună. Există un efect denumit după un psiholog american – Efectul Flynn, care spune că la fiecare nouă generație, datorită bunăstării economice, crește IQ-ul față de generația anterioară. Deci media fiecărei generații vine, datorită oportunităților, cu o creștere de IQ. Trebuie să vă spun că în România încă există această creștere, spre deosebire de state vestice ale Europei, iar principalul indicator presupus de psihologi – este vorba despre colegul nostru de la Universitata București, domnul profesor Dragoș Iliescu – îl pune în baza adopției foarte accelerate de tehnologie la vârste în care nu ne-am format emoțional ca și cetățeni”, susține profesorul.
El spune că noile aplicații chatbot răspund disproporționat unor nevoi emoționale pe care le avem.
„Este un nou serviciu care răspunde unor nevoi emoționale pe care le avem, dar răspunde într-un mod disproporționat de pozitiv. Asta este ceea ce, încă o dată, contravine în dezvoltarea unor abilități, inclusiv pentru adulți. Începem să ne pierdem niște abilități de empatie, de a ne corecta anumite formulări nepotrivite. Iar generația care vine și aici, încă o dată, sunt psihologi cu mult mai multe calificări decât mine, care argumentează că impactul pentru generația trăită cu social media a fost devastator în ceea ce înseamnă imaginea lor proprie. Dar impactul pentru generația care va crește cu un asistent pus pe laudă de dimineață până seară, pe orice temă îl întrebi, va fi semnificativ mai gravă pentru generația următoare.
Antidotul este de a oferi contexte sociale în care tinerii, pe lângă acest amplificator de competențe – pentru că aceste modele au acces la o informație mult mai mare decât orice profesor universitar, orice comunitate cu care ai putea să intri într-un dialog… Adică este evident că soluția nu este izolarea de aceste modele, ci este folosirea lor potrivită pentru a înțelege lumea. Da, pentru că de multe ori, ca să înțelegi părțile, este important să înțelegi contextul. Cine are un context mai larg decât aceste modele? Ele pot să-ți ofere perspective din medicină, din economie, din societate”, afirmă Rughiniș.
„Expunerea repetată și perpetuă la tehnologie ne alterează comportamentele”
Profesorul afirmă că expunerea repetată și perpetuă la tehnologie ne alterează comportamentele.
„Dacă vă veți lua un câine, veți încerca să-i transmiteți anumite granițe și anumite comportamente, să dresați acel câine. La fel și noi, că ne dăm seama sau nu, la orice vârstă ajungem să fim formați, să fim dresați de modul cum tehnologia alege să promoveze o metrică față de altă metrică. Și asta se întâmplă în timp. Nu se întâmplă într-o zi, dar expunerea repetată și perpetuă la tehnologie ne alterează comportamentele.
Asta se va întâmpla și cu AI-ul, ne va învăța să interacționăm altfel. Și inclusiv să căutăm un tip de validare care nu aparține unor relații umane. Această validare continuă este nesănătoasă. Este ca o dietă în care la fiecare masă pui zahăr. Fără îndoială, îți dă un tip de gust. Dacă îți plac deserturile, ai putea să ai un prânz doar din deserturi. Ce va însemna asta pe termen mediu, lung, dacă nu mai avem nici legume, nici carne, nici proteine în masele noastre? Aceste modele, dincolo de faptul că da, ne dau energie, ne dau capacitatea să progresăm. Trebuie să înțelegem că, mai ales la nivel emoțional, creezi un tip de dependență pentru o validare continuă. Și acesta este motorul umanității. Căutăm validare”, mai susține profesorul Facultății de Automatică a Universității Politehnice din București.
Editor : Alexandru Costea