
La o primă vedere, atolul Bikini pare a fi destinația perfectă pentru o vacanță de vară, cu ai săi corali viu-colorați și plaje cu nisip alb pline de cocotieri și crabi uriași. Însă, acum 80 de ani, Statele Unite au început o serie de teste nucleare ale căror consecințe devastatoare se simt și astăzi – cu toate că mutarea localnicilor care trăiau pe insulă ar fi trebuit să fie una temporară, ei nu s-au mai putut întoarce aici niciodată.
Castle Bravo, un test nuclear care a avut loc pe data de 1 martie 1954 pe atolul Bikini, a produs o explozie de 1.000 de ori mai puternică decât cea a bombei lansate asupra orașului japonez Hiroshima la finalul celui de-al Doilea Război Mondial.
Acel test nuclear a distrus insulele din apropiere și a creat un crater atât de mare încât este vizibil din spațiu. În același timp, la aproximativ 160 de kilometri depărtare, copiii se jucau cu resturile radioactive asemănătoare zăpezii produse în urma exploziei.
Unii dintre ei au crezut că sunt fulgi de săpun trimiși de americani și s-au spălat cu ei pe păr și pe corp. În scurt timp, a început să le cadă părul. Numărul pacienților care mor de cancer tiroidian și gastric, precum și de leucemie, în Insulele Marshall rămâne unul foarte mare, iar de vină este și expunerea la radiații, potrivit The Telegraph.
În urma testelor nucleare, femeile care trăiau pe insulele învecinate au început să nască așa-numiți „bebeluși meduză”, fără oase și cu pielea aproape transparentă.
Situația tragică aducea aminte de poveștile de groază din folclorul local despre Mejenkwaads, femeile-demon despre care localnicii spuneau că fură și mănâncă bebeluși și înghit cu totul bărcile.
Buncăre nucleare abandonate și un „sarcofag” uriaș cu deșeuri radioactive care se scufundă în ocean
În prezent, nimeni nu trăiește permanent pe atolul Bikini, iar pentru a vizita acest loc este nevoie de un permis special. Mulți scafandri cu experiență își doresc să exploreze zona întrucât pe fundul oceanului se află multe nave din al Doilea Război Mondial scufundate de americani în timpul testelor nucleare.
Dacă ajung pe uscat, vizitatorii pot vedea buncărele nucleare abandonate care par că stau de strajă ca niște fantome de beton. Natura pune din nou stăpânire pe peisajul insulelor încetul cu încetul.

„Este un paradis. Unde mai găsești o insulă pustie care să nu fie plină de turiști? Acest loc a rămas cu adevărat incredibil de frumos. Dar cu acea uriașă povară moștenită, oriunde te uiți”, a povestit activistul David Buckland, care a organizat expoziția „Komij Mour Ijin” (Viața noastră este aici) după o expediție cu artiști, oameni de știință și localnici tineri în jurul Insulelor Marshall în 2023.
„Sarcofagul” construit de armata SUA pe insula Runit din apropiere, pentru a îngropa plutoniu radioactiv, inclusiv deșeuri din poligonul de teste nucleare din Nevada, a început să se prăbușească din cauza furtunilor frecvente și a nivelului ridicat al umidității. Mai mult, întreaga structură riscă să ajungă sub ape din cauza creșterii nivelului apei din oceane.
Cu toate că președintele american Donald Trump a retras Statele Unite din acordul semnat în cadrul conferinței ONU privind schimbările climatice din 2015, COP 21, localnicii rămân încrezători că situația se va îmbunătăți.
„Sunt foarte activi în această lume, încearcă să schimbe lucruri și sunt foarte rezistenți”, a spus Buckland despre populația din Insulele Marshall. „Este un loc minunat.”
Editor : Raul Nețoiu

