Agravarea situaţiei de securitate din Orientul Mijlociu şi creşterea preţului petrolului aduc riscuri de contagiune pentru economiile Uniunii Europene, inclusiv pentru România, avertizează Cosmin Marinescu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). Oficialul a subliniat că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului ar adăuga 0,3 puncte procentuale la inflaţie. Totodată, el a atras atenţia că reducerea deficitului bugetar „nu este opţională”, fiind o condiţie esenţială pentru credibilitatea statului, şi a cerut adoptarea cât mai rapidă a bugetului pentru 2026.
În mesajul de deschidere a evenimentului Rethink Romania, găzduit de Banca Naţională, Marinescu a precizat că războiul şi turbulenţele geopolitice globale fac ca nevoia de politici economice prudente să fie mai acută ca oricând, potrivit News.ro.
Riscurile de contagiune şi impactul preţului petrolului asupra inflaţiei
Potrivit oficialului BNR, deşi România are o dependenţă netă de importuri energetice de petrol mai redusă comparativ cu alte economii europene – de aproximativ 1,5% din PIB ca medie anuală în perioada 2022-2024, cu o tendinţă de scădere spre 1% în 2025 – expunerea ţării noastre prin canalul preţurilor bunurilor de consum rămâne una semnificativă.
„Estimările noastre arată că o creştere permanentă cu 10% a preţului petrolului va avea un impact anual asupra inflaţiei de circa +0,3 puncte procentuale, ceea ce ar impune regândirea estimărilor de inflaţie actuale. Iar perspectiva unui război prelungit, de amploare, va evidenţia un impact propagat şi persistent”, a explicat Cosmin Marinescu. El nu a exclus posibilitatea ca marile fonduri de investiţii să îşi reconsidere unele expuneri la nivel global din cauza tensiunilor din regiunea Golfului.
Consolidarea fiscală şi ajustarea deficitelor externe
Un punct central al discursului a vizat sănătatea finanţelor publice. Reprezentantul băncii centrale a reiterat că nu există o alternativă raţională la consolidarea bugetară şi că aceasta presupune consecvenţă multianuală. BNR priveşte cu maximă seriozitate acest proces, având în vedere impactul direct asupra presiunilor inflaţioniste şi a riscului suveran.
„Reducerea deficitului bugetar nu este opţională, ci o condiţie esenţială pentru credibilitatea politicilor statului şi stabilitatea economică. Numai astfel putem să revenim la sustenabilitate financiară şi să reducem dezechilibrele structurale”, a spus el.
Conform datelor prezentate, efortul de ajustare a poziţiei bugetare în 2025, evaluat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB (în termeni ESA), nu s-a tradus printr-o reducere proporţională a deficitului de cont curent. Acesta a scăzut doar uşor, de la 8,2% din PIB în 2024 la 7,95% în 2025. Totuşi, acoperirea deficitului extern din fluxuri stabile, care nu generează datorie, urmează să se îmbunătăţească de la 42% în 2025, la un nivel estimat de 57% în anul curent, graţie intrărilor de fonduri europene.
Schimbarea modelului de creştere şi urgenţa fondurilor europene
Marinescu a subliniat că economia românească îşi schimbă treptat motoarele, trecând de la o creştere bazată pe consum la una susţinută de investiţii. Pentru anul 2025, an marcat de presiunea ajustărilor fiscal-bugetare, creşterea economică a fost de 0,7%. În această evoluţie, contribuţia investiţiilor a fost de 1 punct procentual, depăşind net aportul consumului, de doar 0,4 puncte procentuale.
„Trebuie să continuăm şi să accelerăm acest parcurs pentru a obţine un reviriment al producţiei, care să mute accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producţia internă”, a adăugat el. Pentru susţinerea acestor investiţii private, încrederea în politicile statului este vitală, oficialul BNR punctând că un buget aprobat curând pentru 2026 ar oferi un semnal puternic de stabilitate.
În prezenţa ministrului Dragoş Pîslaru, Cosmin Marinescu a reiterat un mesaj ferm privind finanţările externe, declarând că 2026 trebuie să fie „anul fondurilor europene”. El a reamintit că PNRR se apropie de termenul de finalizare în doar câteva luni, iar utilizarea acestor resurse financiare rămâne critică: finanţarea europeană a investiţiilor reduce presiunea pe cheltuielile publice şi, prin efectul de antrenare în mediul privat, contribuie decisiv la creşterea veniturilor la buget.
Editor : M.B.