Iulian Lolea, economist-șef al Concordia, a avertizat marți, într-o conferință de presă, că România traversează un nou moment dificil, pe fondul vulnerabilităților interne și al tensiunilor externe generate de conflictul din Iran. Potrivit acestuia, economia românească este deja fragilă, iar un șoc extern suplimentar poate amplifica dezechilibrele existente.
„Problemele interne la care ne așteptam până sâmbătă erau cele cu prețul gazelor și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial. În România, subiectul arzător este inflația. Conflictul din Iran ne prinde într-un moment în care eram deja cu inflația sus. Ne poate da toate calculele peste cap. Nu poți să mergi mereu la bluf și să nu fii niciodată pregătit pentru nimic”, a declarat economistul.
Acesta a explicat că eliminarea schemei actuale de plafonare la gaze s-ar vedea direct în inflație. În cazul companiilor, impactul ar putea fi semnificativ: „Pentru firme, creșterile vor fi semnificative, ar putea fi creșteri de preț de 20%, care se vor transmite prin efecte de runda a doua în inflație”.
În ceea ce privește eliminarea plafonării adaosului comercial la alimente, încă nu există o decizie finală. Dacă măsura nu va fi continuată, Concordia estimează un impact suplimentar de 0,2-0,3 puncte procentuale asupra inflației.
Războiul din Iran, efecte în lanț: combustibili mai scumpi și creștere economică afectată
Pe lângă presiunile interne, economia românească resimte și scumpirea gazelor și a petrolului pe fondul conflictului din Iran.
Gazele au o pondere de până la 3% în coșul de consum, iar combustibilii de 7-8%, a explicat Lolea. În aceste condiții, șoferii ar putea vedea la pompă o creștere de aproximativ 0,7 lei pe litru la benzină, dacă prețul mediu actual se menține.
Totodată, o majorare de 10% a barilului de petrol se transmite în România printr-o creștere de 0,5 puncte procentuale a inflației.
„Este destul de rău. Avem cea mai mare rată de transmisie din Europa de Est”, a avertizat economistul.
În acest scenariu, inflația ar putea ajunge la 5-5,5% spre finalul anului, ceea ce ar afecta în lanț și creșterea economică. În zona euro, o creștere de 10% a barilului de petrol reduce creșterea economică cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
„Mai rău este că va afecta în lanț creșterea economică”, a subliniat Lolea.
„Statul român poate să înceapă să numere banii”
În timp ce populația și firmele ar resimți presiunea scumpirilor, statul ar putea beneficia, cel puțin inițial, de pe urma creșterii prețurilor la energie.
„Statul român poate să înceapă să numere banii, pentru că este beneficiar net al situației. Chiar dacă economia încetinește puțin, statul încasează din mai multe părți. Va lua dividende bune de la companiile din energie, are accizele de unde va realiza încasări mult mai mari. Bugetul statului va trebui să fie ajutat”, a afirmat economistul-șef al Concordia.
Cu toate acestea, el a avertizat că o nouă explozie a prețurilor la energie ar putea reaprinde discuțiile despre plafonări și compensări, așa cum s-a întâmplat în 2022: „Trebuie să vedem efectele. Dacă ne ducem iar în scenariu 2022 sau mai rău, firmele și populația nu vor putea suporta, trebuie să intervii, iar banii aceia îi vom plăti tot noi”.
„Mereu stăm pe marginea prăpastiei”
Economistul a atras atenția că România funcționează de ani la rând cu deficite bugetare și comerciale ridicate, ceea ce reduce drastic spațiul de manevră în cazul unei crize externe: „Noi nu ne-am gândit, mereu stăm pe marginea prăpastiei cu deficitul bugetar și comercial și niciodată nu suntem pregătiți pentru nimic, iar asta trebuie să se schimbe”.
Potrivit acestuia, creșterea deficitului din ultimii ani a fost legată strict de cheltuieli scăpate de sub control.
„În 2022-2023-2024 ponderea în PIB a cheltuielilor a crescut fantastic, necorelat cu veniturile. A fost o petrecere care era aproape de final, acum plătim nota de plată. Orice vânt extern bate peste noi ne duce într-o zonă foarte periculoasă, nu avem spațiu să ajutăm mediul economic, pentru că am petrecut în trecut”, a concluzionat Iulian Lolea.
Editor : A.D.