În ultimele luni, discursul public a fost dominat de formule precum „deficit scăpat de sub control”, „risc de incapacitate de plată”, „criză bugetară”. Declarațiile premierului acordate pentru Bloomberg, amplificate apoi de mass-media, au adus în prim-plan un scenariu pesimist.
Problema este că, în economie, cuvintele produc efecte reale.
Economia comportamentală arată că atunci când o temă devine dominantă în dezbaterea publică, populația își ajustează comportamentul înainte ca indicatorii macro să se modifice. Dacă mesajul repetat este „vine criza”, consumatorii reacționează și amână achizițiile, reducând cheltuielile.
România este o economie în care consumul reprezintă principalul motor al creșterii. Când încrederea scade, consumul scade. Iar când consumul scade două trimestre consecutive, vorbim deja despre recesiune tehnică.
Nu este o speculație politică, este literatură științifică.
Savanți de renume mondial, precum Daniel Kahneman și Amos Tversky au demonstrat cum percepția riscului influențează deciziile economice, iar Shanto Iyengar a arătat cum repetarea unei teme în spațiul public îi crește importanța percepută și schimbă comportamentul colectiv.
Inclusiv guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat constant că stabilitatea și încrederea sunt fundamentale pentru echilibrul macroeconomic. Piețele și populația reacționează nu doar la date, ci și la ton. Rezultatul concret: „Avem o restrângere clară a cererii de consum, mai ales pentru bunuri și servicii. Uitați și impactul: mai puține ieșiri în oraș, achiziții de articole vestimentare mai puține, vacanțe mai puține, achiziții mai puține – cifra de afaceri în comerț e în declin. Aici se plânge lumea de afaceri – un declin major. Atenție că ar putea (…) să ducă la o recesiune adevărată, adică pe întreg anul, dacă nu e compensată de investițiile publice.”
Problemele bugetare trebuie corectate. Dar există o diferență între a explica responsabil o consolidare fiscală și a transmite public ideea unui colaps iminent.
Economia funcționează pe bază de anticipații. Dacă inoculezi frică, obții retragere. Iar retragerea consumului poate împinge economia în recesiune — chiar înainte ca fundamentele să o impună.
De aceea, este necesară schimbarea discursului public în unul responsabil, echilibrat, corect despre relansarea economică și măsurile pozitive pe care le vom lua. Se va schimba percepția, se vor schimba și cifrele.