Economistul Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului, a spus la Digi24 că o scădere a economiei era așteptată, în condițiile măsurilor fiscale luate de guvern anul trecut. El spune că cele două trimestre consecutive de scădere economică nu înseamnă neapărat că vom intra în recesiune.
„Conceptul acesta de recesiune tehnică nu e un concept care să aibă fundamente economice prea solide. E mai degrabă o definiție apropiată de mediul jurnalistic, în care două trimestre consecutive de scădere aduc această situație de recesiune tehnică. Dacă ne uităm de-a lungul istoriei, vom vedea că am mai avut astfel de episoade și nu știu dacă putem spune că am avut sau nu recesiune. În 2015, spre exemplu, am avut două trimestre consecutive de scădere, dar n-a fost recesiune. În 2009-2010, spre exemplu, n-am avut două trimestre consecutive de scădere, dar a fost o recesiune profundă. Adică e povestea asta cu recesiunea tehnică trebuie tratată un pic cu atenție, mai ales într-o țară ca a României, unde revizuirile de date și instrumentarul tehnic folosit pe date foarte volatile poate să te ducă la niște concluzii care sunt ușor forțate”, a spus Dumitru.
Pe de altă parte, spune el, „în mod sigur suntem într-o situație dificilă economic”.
„Asta nu putem să o negăm și e realist să recunoaștem că economia românească are o performanță slabă. Dacă ne uităm însă de unde vine această performanță slabă, sunt două cauze principale. Avem o problemă de competitivitate foarte serioasă, care nu e de ieri, de azi, e din 2023. A început să se vadă mai pregnant când economia a început să încetinească, după un 2022 cu creștere de 4 și ceva. Am avut 2023 cu 2 și ceva, 2024 cu 0,9, 2025 cu 0,6. Al doilea factor suplimentar este ajustarea fiscal-bugetară pe care trebuie să o implementăm. Am fost cu spatele la zid, trebuie să o facem pentru că am dat cu capul de tavan cu deficitul bugetar la 9 și ceva la sută. Mai sus n-ai cum să te duci. Trebuie, dimpotrivă, să faci ajustare fiscală. Iar ajustarea fiscal-bugetară sigur că nu are efecte pozitive pe termen scurt, e știul lucrul ăsta”, a spus Dumitru.
„Orice ai face, crești taxele sau reduci cheltuielile – că astea sunt cele două soluții posibile atunci când ai deficite bugetare – ambele un un efect negativ pe termen scurt, dar ele sunt o precondiție a acestei măsuri pentru a relua creșterea economică sănătoasă pe termen mediu. Adică ai nevoie de această ajustare. În rest, nu e altceva decât o corecție a unei situații pe care nu puteai să o mai susții, pentru că asta era România, în 2024 am avut deficite de peste 9% din PIB. Deficitele au dus la o creștere a îndatorării și vedem că plătim factură de dobânzi care din ce în ce mai mare, peste 3% din PIB deja dobânzile la datoria publică. O astfel de situație nu poți să o perpetuezi pentru că nu ai cum, nu te mai împrumută piețele financiare și trebuie să corectezi”, a explicat el.
„Dar corecția aduce și o performanță economică pe termen scurt mai slabă, pentru că înseamnă o ajustare cumva a cheltuielile publice, o creștere a taxelor și vedem că aceste efecte se materializează. Erau cumva de anticipat. Adică nu știu de ce toată lumea se miră că cifrele arată mai rău, pentru că era de anticipat să se întâmple lucrul ăsta atunci când face o ajustare fiscal bugetară atât de amplă”, a mai spus Dumitru.
Consilierul onorific al premierului a mai spus că „cea mai mare parte a măsurilor dificile că au fost implementate”.
„Dacă ne uităm la dimensiunea pachetului care a fost adoptat, discutăm de un pachet amplu. Noi avem de făcut o ajustare de la peste 9% din PIB deficit bugetar în 2024, trebuie să-l ducem la 3% în 2030-2031. Avem o țintă pentru anul acesta de 6%, deci practic cam mai bine de jumătate din parcursul pe care îl aveam de făcut îl cam facem într-un an. În anii următori nu rămâne decât să mai reducem cam cu 1% din PIP pe an deficitul bugetar, ceea ce nu mai e chiar un efort atât de mare. Adică mare parte a efortului acesta de ajustare, care are și consecințe economice și sociale care erau inevitabile și trebuie asumate, ele se materializează deja și odată ce efectele se se materializează, ar trebui să revedem și o refacere a încrederii investitorilor în piețele financiare”, a spus Dumitru.
„Lucrul ăsta deja se întâmplă, dacă ne uităm pe costurile de finanțare ale statului român. Ele au scăzut semnificativ în ultima perioadă, adică investitorii au o percepție mai bună decât o aveau acum șase luni de zile, să zicem, față de România. Rămâne ca și partea de economie reală să-și refacă încrederea, consumatorii, cei care investesc, mediul antreprenorial, odată ce lucrurile se stabilizează, să reapară acest sentiment de încredere care să permită, să zicem, refacerea apetitului investițional din economie și economia să repornească pe bază mai sănătoase”, a explicat el.
„De fapt, ăsta este scopul acestui pachet de ajustare: să revenim la fundamentele economice, că eram un pic cu capul nori, pe înțelesul tuturor. Adică România a avut în anii anteriori creșteri foarte mari de deficite, care au însemnat creșteri de venituri. Să nu uităm că au fost ani la rând în care veniturile în sectorul public au crescut cu circa 20% în fiecare an. Să nu uităm că în 2024, pensiile au crescut cu 40%.
Sigur că toată lumea și-ar dori, orice politician și-ar dori să facă lucrul ăsta în fiecare an, dar nu se poate. Știm că nu avem o soluție magică prin care salariile, pensiile să crească din prin ordonanță de urgență. Nu se poate lucrul ăsta. Economia trebuie să producă, economia trebuie să aibă productivitate, să-și crească eficiența. Avem o problemă serioasă de competitivitate. Ce înseamnă ea? Economia noastră nu prea mai are suflu, pentru că noi am crescut două-trei decenii bazat pe forță de muncă ieftină și bine educată. Nu mai e nici ieftină în România, are salariu mediu în momentul de față peste Ungaria, nu mai e nici bine educată, vedem că avem probleme în învățământ și calitatea forței de muncă o vedem cu toții”, a explicat el.
„Și atunci care sunt următoarele elemente de competitivitate care să atragă investitori, în general, dacă nu le reconstruim? Sectorul public are un rol important. Trebuie să faci sectorul public mai eficient din multe puncte de vedere, ca să facă pentru mediul antreprenorial un mediu mai atractiv, nu neapărat prin salarii mici, ci prin elemente de competitivitate care țin de lucrurile acestea de gen reducerea birocrației, digitalizarea statului, un stat mai suplu, mai eficient. Dacă nu facem lucrurile astea, o să vorbim și peste 2-3 ani de aceleași probleme, de creștere economică mică, și o să căutăm vinovați, lucru pe care cetățenii nu cred că îl apreciază, pentru că cetățenii cred că așteaptă de la de la oamenii care iau decizii soluții reale. Să recunoaștem realitatea, să o înfruntăm, să ne-o asumăm și să găsim soluții să rezolvăm problemele, nu să căutăm vinovați”, a mai spus Dumitru.
Editor : M.B.