Donald Trump a anunţat joi că a abrogat o lege care a servit drept fundament al luptei împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră în Statele Unite, marcând astfel o schimbare legislativă majoră, căreia i se opun deja numeroşi oameni de ştiinţă şi apărători ai mediului înconjurător, informează AFP.
Acest pas înapoi, care va fi cel mai probabil contestat în justiţie, dă o lovitură grea acţiunilor climatice din Statele Unite, cel mai mare contributor din lume din punct de vedere istoric la emisiile de gaze care duc la încălzirea climei de pe Terra.
„Punem capăt în mod oficial la ceea ce este cunoscut sub numele de «Endangerment finding» («Constatarea de punere în pericol»)”, a anunţat preşedintele republican din biroul său de la Casa Albă.
Această revocare pune capăt imediat normelor de emisii pentru vehicule şi deschide calea spre abrogarea altor reglementări de mediu, mai ales a celor privind emisiile provenite de la centralele electrice, notează AFP, citată de Agerpres.
„Este cel mai mare atac din istoria SUA asupra eforturilor federale de combatere a crizei climatice”, a declarat Manish Bapna, preşedintele organizaţiei de mediu NRDC, cu puţin timp înainte de anunţ.
Adoptată în 2009 de Agenţia pentru Protecţia Mediului (EPA) în timpul preşedinţiei democratului Barack Obama, legislaţia în cauză prevedea că şase gaze cu efect de seră erau periculoase pentru sănătatea publică şi, prin urmare, se încadrau în sfera poluanţilor reglementaţi de acea agenţie federală.
Decizia de atunci a deschis calea din punct de vedere juridic pentru numeroase reglementări federale care vizează limitarea emisiilor acestor gaze care încălzesc atmosfera (CO2, metan etc.), începând cu emisiile provenite de la camioane şi automobile.
Consternare ştiinţifică
Mare apărător al petrolului şi cărbunelui, Donald Trump a iniţiat, de la revenirea sa la putere, o schimbare completă de direcţie a politicii climatice, retrăgând încă o dată principala putere mondială din Acordul de la Paris privind clima şi desfiinţând numeroase norme de mediu.
Anunţată în iulie, intenţia sa de a abroga legea din 2009 a stârnit indignare în rândul a numeroşi oameni de ştiinţă şi asociaţii de mediu, care denunţă decizia ca fiind contrară ştiinţei şi interesului public.
„Trump conduce ţara spre o situaţie fără ieşire, compusă din petrol murdar şi aer poluat”, a deplâns săptămâna aceasta Dan Becker de la ONG-ul de mediu Centrul pentru Diversitate Biologică.
Guvernul american, la rândul său, susţine că această inversare legislativă le va permite americanilor să facă economii, în special prin scăderea preţului automobilelor noi.
De asemenea, susţine că gazele cu efect de seră nu ar trebui tratate ca poluanţi în sensul tradiţional, deoarece efectele lor asupra sănătăţii umane sunt indirecte şi globale, mai degrabă decât locale, şi minimalizează considerabil rolul activităţilor umane în schimbările climatice.
Bătălie judiciară
Aceste argumente, care ar trebui să fie susţinute în textul care oficializează această revocare, vor fi atent analizate de organizaţiile de mediu, care intenţionează să le conteste în instanţă.
Cazul, care ar trebui să ducă la o lungă bătălie juridică, ar putea să ajungă chiar până la Curtea Supremă.
Deşi această instanţă, predominant conservatoare, s-a arătat deschisă în ultimii ani să îşi schimbe jurisprudenţa, reclamanţii vor sublinia că una dintre propriile decizii din 2007 a condus la această hotărâre istorică.
Această schimbare vine în contextul în care specialiştii în climă au confirmat că 2025 a ocupat locul al treilea în clasamentul celor mai călduroşi ani înregistraţi vreodată de meteorologi pe Pământ şi că efectele schimbărilor climatice se fac deja resimţite în Statele Unite şi în restul lumii.
În pofida acestor semne tangibile, lupta împotriva gazelor cu efect de seră a stagnat în ultimii doi ani în lumea dezvoltată din cauza investiţiilor insuficiente în tehnologii cu emisii reduse de carbon.
Editor : Liviu Cojan