Marți, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a prezentat un plan de pace în 20 de puncte formulat de oficialii ucraineni și americani, care reprezintă o abatere semnificativă de la planul elaborat în octombrie, care ar fi obligat practic Ucraina să cedeze teritoriu și să renunțe la aderarea la NATO, notează The New York Times.
Liderul de la Kiev a prezentat noua propunere ca un compromis rezonabil la planul elaborat de Kirill Dmitriev, trimisul special al președintelui rus Vladimir Putin, și Steve Witkoff, trimisul special al președintelui american Donald Trump, și dezvăluit în noiembrie. Noul plan include garanțiile de securitate pe care Kievul le dorește pentru a preveni viitoare agresiuni rusești, precum și planuri de reconstrucție a țării.
Însă Kremlinul, încurajat de progresele înregistrate de Moscova pe câmpul de luptă și constrâns de dificultatea de a prezenta noul plan publicului rus ca pe o victorie, este puțin probabil să îl accepte, mai notează sursa citată.
„Este o adevărată batjocură”, a spus Aleksei Naumov, analist în afaceri internaționale cu sediul la Moscova, referindu-se la noul plan ucrainean într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram. „Ideea este clară: prezentați acest plan americanilor ca pe un «compromis», iar apoi dați vina pe Rusia pentru eșecul său.”
În ultimii doi ani, liderul de la Kremlin a insistat în mod constant asupra a două puncte principale: Ucraina trebuie să-și retragă forțele din restul regiunilor Donețk și Luhansk, iar aderarea la NATO trebuie exclusă.
Vladimir Putin a confirmat această poziție vineri, în cadrul conferinței sale de presă anuale. El a declarat că Rusia este dispusă să facă unele „concesii” – despre care se crede că implică renunțarea la unele teritorii ocupate de Rusia în regiunile Harkov și Zaporojie din Ucraina. Dar el a subliniat că Moscova este dispusă să continue lupta pentru ocuparea completă a regiunii Donețk.
Planul de pace ucrainean prevede că Rusia trebuie să-și retragă forțele din regiunile Dnipropetrovsk, Nikolaiev, Sumî și Harkov. Propunerea prevede, de asemenea, că Ucraina își va retrage trupele din zonele regiunii Donețk care vor fi transformate în zone demilitarizate, dar numai dacă Rusia își va retrage forțele dintr-o zonă echivalentă.
„Planul nu oferă niciun compromis în ceea ce privește teritoriile sau centrala nucleară de la Zaporojie”, a declarat Georgi Bovt, un analist rus, referindu-se la centrala care este ocupată în prezent de forțele ruse, dar pe care Ucraina ar prefera să o exploateze împreună cu Statele Unite. „Nerespectarea soluționării problemei teritoriale face ca acest plan să fie sortit eșecului.”
De ce poate refuza Rusia planul
Chiar dacă invazia pe scară largă a Ucrainei a fost costisitoare atât pentru economia rusă, cât și pentru armata Moscovei, Kremlinul pare să creadă în continuare că poate câștiga mai mult prin luptă.
Economia rusă se află la cel mai slab nivel din 2022, cu rate ale dobânzii la niveluri record și rate de creștere în scădere, spre recesiune. Dar, în ciuda sancțiunilor impuse de Occident din cauza războiului, analiștii spun că țara este încă departe de o criză economică care ar forța Kremlinul să-și schimbe cursul.
Rusia ocupă aproximativ trei sferturi din regiunea Donețk. În ritmul actual de avansare, forțele Moscovei ar avea nevoie de aproximativ 18 luni pentru a captura întreaga regiune.
Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei și fost președinte, a declarat miercuri că aproximativ 417.000 de recruți au semnat noi contracte pentru a se alătura armatei ruse în 2025, o cifră în mare parte conformă cu estimările cercetătorilor independenți.
Fluxul continuu de noi recruți înseamnă că Rusia își poate permite să continue războiul în ciuda pierderilor grele suferite.
De ce continuă Rusia negocierile
Experții sunt de părere că Rusia este interesată să negocieze un eventual acord de pace pentru a menține o relație de colaborare cu Washingtonul și pentru a evita să fie considerată singura vinovată pentru conflictul actual.
Moscova este, de asemenea, interesată să amâne orice sancțiuni suplimentare sau alte restricții economice din partea Washingtonului. Sancțiunile impuse în octombrie de către președintele american Donald Trump asupra celor doi giganți petrolieri ruși, Rosneft și Lukoil, au forțat țara să-și vândă petrolul la prețuri semnificativ mai mici.
Disputa privind potențialele condiții de pace adâncește și mai mult prăpastia dintre Ucraina și aliații săi occidentali, pe măsură ce detaliile sunt discutate în diferite capitale în cadrul unor negocieri dificile.
Miercuri, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că Vladimir Putin a fost informat cu privire la noile propuneri și că Moscova își formează poziția.
„Colegii noștri din Statele Unite sunt perfect conștienți de principalii parametri ai poziției Rusiei”, a afirmat el.
Comentatorii au afirmat că negocierile diplomatice privind condițiile de pace vor continua probabil pe măsură ce războiul se prelungește.
„Putin nu are intenția de a pune capăt războiului împotriva Ucrainei și nici nu este dispus să facă compromisuri, chiar și minore, în acest stadiu”, a afirmat Volodimir Fesenko, analist cu sediul la Kiev, într-o postare pe Facebook.
„Pentru Kremlin, discutarea planului de pace al lui Trump este pur și simplu un joc tactic jucat cu SUA pentru a menține relații constructive cu actualul președinte american, provocând în același timp tensiuni și contradicții între Statele Unite și Ucraina.”
Citește și:
Editor : A.M.G.