Regimul iranian asediat, cu foarte puțini aliați internaționali, a mizat pe sprijinul Moscovei în contextul atacurilor americane și israeliene în curs, dar până acum a fost profund dezamăgit, arată o analiză DW.
La doar câteva ore după ce bombele israeliene și americane au început să lovească Teheranul sâmbătă, Rusia a emis o declarație fără menajamente, reprezentantul permanent al țării la ONU, Vassili Nebenzia, calificând atacul drept „un act neprovocat de agresiune armată împotriva unui stat membru suveran și independent al ONU”.
Moscova este unul dintre puținii, dar cei mai fideli aliați ai Teheranului, iar un eventual colaps al regimului iranian ar putea fi o lovitură pentru interesele sale geopolitice și economice. Atunci de ce nu a venit în ajutorul Teheranului?
Citește și
Toaleta cu turban: Cum a ironizat Charlie Hebdo moartea ayatollahului Ali Khamenei
Parteneriatul Rusia-Iran
Moscova și Teheranul au cooperat în cadrul mai multor proiecte economice vitale pentru Rusia, a declarat pentru DW Nikita Smagin, expert independent din Azerbaidjan specializat în Rusia și Orientul Mijlociu.
„Coridorul de transport nord-sud este unul dintre acestea – mai ales că Rusia a fost izolată de rutele sale tradiționale de tranzit după ce a început invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022”, a explicat el.
Rusia, India și Iranul au semnat în 2000 acordul pentru rețeaua multimodală de 7.200 de kilometri (4.473 mile), care va traversa și Azerbaidjanul. Potrivit grupului de reflecție Gulf Research Center, cu sediul în Arabia Saudită, 75% din proiect a fost finalizat.
Germania și SUA „pe aceeași lungime de undă” în ceea ce privește schimbarea regimului din Iran
Iranul a avut, de asemenea, un rol crucial pentru Rusia din punct de vedere militar, nu în ultimul rând prin furnizarea așa-numitelor drone Shahed începând din 2023.
Dronele au schimbat în mare măsură războiul din Ucraina, a declarat Julian Waller, analist de cercetare în cadrul Programului de studii rusești al grupului de reflecție Center for Naval Analyses (CNA) din SUA.
Citește și
„Iranul a fost util pentru efortul de război al Rusiei, chiar dacă producția [de drone] a fost acum în mare parte internalizată în Rusia, care a îmbunătățit designul acestora”, a declarat Waller pentru DW.
Se pare că Rusia a împărtășit informații secrete cu Iranul și a trimis rachete și muniție la Teheran.
„Parteneriatul dintre Rusia și Iran nu are însă legătură cu ideologia – politicienii ruși nu simpatizează în mod special Iranul”, a subliniat Smagin, „dar consideră Teheranul un partener strategic de încredere, întrucât ambele țări se află sub sancțiuni internaționale – spre deosebire de Turcia sau Egipt, care ar putea înceta comerțul cu Rusia dacă ar fi presate de Occident”, a explicat el.
Gregoire Roos, director pentru Europa și Rusia la think tank-ul Chatham House din Londra, este de părere că Teheranul a devenit într-o anumită măsură chiar mentorul Moscovei. „Iranul are o experiență semnificativă în eludarea sancțiunilor internaționale de mulți ani și a oferit Rusiei sfaturi despre cum să le ocolească”, a declarat el pentru DW.
O eroare de calcul a Iranului?
Cu toate acestea, experții par să fie de acord că este puțin probabil ca Rusia să intervină activ în războiul SUA-Israel împotriva Iranului.
„Cele două țări nu sunt aliați defensivi”, a spus Waller. Unii analiști spun că acest lucru s-ar putea datora și unui pact informal de neagresiune cu Israelul pe care se pare că Rusia îl are.
Între Israel și Iran: Ce miză are Rusia lui Putin?
Potrivit lui Mojtaba Hashemi, expert în relații internaționale și analist politic, Teheranul se aștepta totuși la „sprijin politic și militar tangibil” din partea Moscovei. „Acesta includea cooperarea militar-tehnică extinsă, schimbul de informații și transmiterea unui mesaj clar de descurajare către inamicii săi – nu doar sprijin verbal”, a declarat expertul pentru DW, adăugând că regimul iranian a greșit în calculele sale.
„Rusia și China au probleme mai mari de care să se preocupe. Sprijinul lor a fost același care a furnizat până acum Republicii Islamice multe arme și mijloace de represiune”, a spus Hashemi.
Mohammad Ghaedi, lector la Universitatea George Washington, consideră însă că lipsa sprijinului din partea Rusiei nu a fost o surpriză pentru liderii iranieni.
Scepticismul față de Moscova există de mult timp la Teheran. Așa cum a spus odată (fostul președinte iranian) Mahmoud Ahmadinejad, „Rusia a trădat întotdeauna națiunea iraniană”, iar președintele Masoud Pezeshkian a remarcat după războiul de 12 zile (iunie 2025) că „țările pe care le consideram prietene nu ne-au ajutat în timpul războiului”.
Citește și
Avantajele și dezavantajele războiului din Iran pentru Moscova
Un război prelungit în Iran ar putea avea și avantaje pentru Moscova, susține Roos de la Chatham House. „Atenția mass-media ar scădea pentru președintele [ucrainean] Volodimir Zelenski, deoarece totul se concentrează pe Iran și riscul unei escaladări”, a spus el.
„În plus, Washingtonul nu și-ar putea permite să susțină un alt front din perspectiva sprijinului diplomatic și militar — iar ierarhia priorităților se va îndrepta în mod evident către Orientul Mijlociu”, a adăugat el.
Și ar putea exista și avantaje economice pentru Rusia. Iranul a închis în mare parte Strâmtoarea Hormuz, prin care trec 20% din petrolul și gazul mondial. Prețurile petrolului și gazului au crescut de atunci.
„Dacă prețurile petrolului și gazelor ar rămâne ridicate timp de luni sau chiar un an, acest lucru ar fi un avantaj major pentru Rusia, exportatoare de petrol și gaze”, a spus Julian Waller, de la think-tank-ul CNA, adăugând că Kremlinul ar putea atunci să reducă impozitele interne care au fost utilizate pentru finanțarea războiului.
Strâmtoarea Hormuz, cel mai important punct de control al petrolului din lume
Totuși, posibila cădere a regimului iranian ar fi un regres major pentru poziția Rusiei, întrucât Moscova se prezintă adesea ca o mare putere, a subliniat Roos. „Rusia a făcut parte dintr-un grup de țări – printre care Iran, Siria și China – care urmăresc să înlocuiască ordinea mondială condusă de Occident cu o lume multipolară”, a spus el.
„Dar acest grup nu s-a micșorat niciodată atât de repede, ceea ce înseamnă o pierdere semnificativă de influență pentru Rusia în așa-numita sa zonă de influență eurasiatică”, a adăugat Roos.
Alianța Rusia-Iran va continua?
Hashemi consideră că lipsa de sprijin din partea Rusiei față de Iran va duce probabil la ruperea legăturilor dintre cele două țări.
„Rusia și China au folosit în mare măsură Iranul ca monedă de schimb geopolitică cu Occidentul. Dacă actualul regim se va slăbi și mai mult, Moscova va căuta probabil asigurări din partea următorului guvern iranian, în loc să investească într-o structură în colaps. China caută, de asemenea, concesii din partea următorului guvern pentru a-și menține măcar o parte din influența sa. Cu toate acestea, ambele știu că relațiile Iranului cu ele după Republica Islamică vor fi destul de diferite”, a explicat el.
Ghaedi, de la Universitatea George Washington, este de părere că actualul regim iranian ar dori în continuare să mențină relații strânse cu Moscova, având în vedere relațiile tensionate cu Occidentul. „Este puțin probabil ca Teheranul să riște să piardă acest parteneriat, mai ales că Rusia deține dreptul de veto în Consiliul de Securitate al ONU.”
Editor : Sebastian Eduard