Programul SAFE (n.r. Security Action for Europe) va fi încheiat parţial, la nivel de contractare, la sfârşitul lunii mai, iar ministerul şi celelalte autorităţi contractante au definit criteriile de localizare pe viitoarele contracte pentru ca producţia, locurile de muncă şi formarea profesorală să aibă loc în ţară, a declarat, luni seara, ministrul Economiei, Irineu Darău, la şedinţa comisiilor de specialitate pentru aprobarea bugetului ministerului. Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a estimat că valoarea producţiei realizate în România din proiecte finanţate prin SAFE va totaliza 3,5-4 miliarde de euro.
„Programul SAFE va fi încheiat parţial, la nivel de contractare, la sfârşitul lunii mai, şi parţial ceva mai încolo. Ministerul Economiei împreună cu Cancelaria primului-ministru, MApN şi alte instituţii de forţă contractante au definit criteriile de localizare, care sunt propuneri pe viitoarele contracte, pentru a asigura un procent maximal de producţie, de locuri de muncă şi de formare profesorală, care să aibă loc în ţară. Vor urma negocieri cu posibilii furnizori”, a explicat ministrul Economiei.
Acesta a precizat că nu se va mai face majorare de capital la companiile de stat din domeniul apărării. „Am renunţat la majorarea de capital pentru companiile de stat din apărare. Există foarte mult capital deja disponibil. Toate companiile filiale ROMARM au împreună 1,5 miliarde de lei, cumulat. Nu mai era necesară creşterea de capital aşa cum s-a întâmplat în fiecare an”, a menţionat Darău.
Între timp, ministrul Apărării, Radu Miruţă, a estimat că valoarea producţiei realizate în România din proiecte finanţate prin SAFE va totaliza 3,5-4 miliarde de euro. El a menţionat că SAFE rulează 21 de programe de înzestrare noi, iar dintre acestea Ministerul Apărării gestionează proiecte în valoare de 9,53 de miliarde de euro.
„Avem 11 proiecte care reprezintă cam 70% din valoarea de 9,53 de miliarde, adică undeva la 6-6,5 miliarde de euro, din care Ministerul Economiei urmează să ne spună ce procent solicită pentru a fi localizat în industria naţională de armament. Ministerul Apărării este un client al acestor produse. Ministerul Apărării nu produce, ci interacţionează cu bucata din industria naţională de apărare sau din mediul privat, pentru a achiziţiona aceste produse. (…) Undeva între 50-60% cred că este media de localizare a acestor producţii în România”, a spus Miruţă, în cadrul unei declaraţii acordate presei la Parlament.
România beneficiază de 16,68 miliarde de euro prin SAFE
România foloseşte banii din SAFE pentru a „învia” fabricile din industria naţională de armament, „duse în adormire”, a mai spus Miruţă.
„Ideea că nu se produce în România este cu scopul de a induce tot felul de spaime, că se consumă banii pentru ceva ce nu rămâne în România. (…) Haideţi să ne punem întrebarea despre cum s-au cheltuit sumele de bani rulate prin Ministerul Apărării în ultimii 20 de ani şi de ce în fabricile din industria naţională de armament avem astăzi copaci crescuţi, în loc de tehnologie de ultima generaţie. Şi să facem singuri, în mintea noastră, o retrospectivă asupra partidului care s-a ocupat şi a gestionat Ministerul Economiei şi industria de apărar”, a spus el.
Pentru achiziţiile singulare, contractele se vor semna până la data de 30 mai. În caz, contrar banii se vor pierde, a spus Miruţă.
„Suntem în aşteptare de la Ministerul Economiei şi de la Cancelaria primului ministru pentru aceste procente de localizare. Înţeleg de la domnul general Pleşa că s-au făcut nişte paşi în aceste zile. (…) Ca ministru al Apărării, nu interacţionez cu criteriile după care sunt selectate nişte companii. Există un regulament extraordinar de clar”, a spus el.
Citește și: Oana Țoiu, la Consiliul Afaceri Externe: România susține dezescaladarea în Orientul Mijlociu
În ce priveşte parteneriatul semnat cu Ucraina, în urmă cu câteva zile, privind producţia de drone, Miruţă a precizat că proiectul poate fi pus în aplicare „foarte rapid”. Acest proiect face parte de asemenea din Programul SAFE.
„Comisia Europeană ne-a aprobat acest proiect condiţionat de o coproducţie cu un partener ucrainean. Altfel, nu primim aceşti bani. Pe mine mă interesează să producem în România, co-producţie ucraineană, pentru un model care s-a dovedit a fi de succes pe frontul din Ucraina. (…) Dacă cei de la Comisia Europeană vor considera că acest proiecte este o achiziţie singulară, doar a statului român, termenul este finalul lunii mai. Dacă vor considera că este o achiziţie în comun (…) se va considera că nu mai este limită mai. Singura limita rămasă este să termini livrarea produselor până în 2030”, a spus el.
În ce priveşte o eventuală retragere a Poloniei din programul SAFE, Miruţă a explicat că situaţia României este una diferită. Astfel, Polonia are capacitate financiară de a accesa bani din piaţa bancară, în condiţii identice cu cele din SAFE, ca urmare a faptului că are o situaţie financiară mai bună.
„România nu este în această situaţie. Pentru România, a accesa bani din SAFE este cam de două ori, două ori şi jumătate mai avantajos decât a accesa aceiaşi bani din împrumuturi de pe piaţa liberă”, a spus el.
Țara noastră va beneficia de 16,68 miliarde de euro finanţare prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE), potrivit alocărilor anunţate de Comisia Europeană pentru statele membre. Este a doua alocare ca ordin de mărime stabilită de Comisie. Participarea la programul SAFE are trei componente: apărare, bugetară şi de infrastructură. Instrumentul SAFE este un mecanism financiar temporar al Uniunii Europene, cu un buget de 150 de miliarde euro, sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă, pentru care 19 state membre, inclusiv România, care şi-au au exprimat interesul.
Editor : C.A.