La începutul lunii ianuarie, în timp ce Iranul se confrunta cu proteste la nivel național și cu amenințarea unor atacuri din partea Statelor Unite, liderul suprem al națiunii, ayatollahul Ali Khamenei, a apelat la un locotenent de încredere și loial pentru a conduce țara: Ali Larijani, cel mai înalt oficial în domeniul securității naționale, scrie The New York Times.
De atunci, Larijani, un politician veteran în vârstă de 67 de ani, fost comandant al Gărzii Revoluționare și actualul șef al Consiliului Suprem de Securitate Națională, conduce efectiv țara. Ascensiunea sa l-a marginalizat pe președintele Masoud Pezeshkian, un chirurg cardiac devenit politician, care s-a confruntat cu un an dificil în funcție și continuă să declare public că „sunt medic, nu politician” și că nimeni nu ar trebui să se aștepte ca el să rezolve multitudinea de probleme din Iran.
Această relatare despre ascensiunea lui Larijani și despre deciziile și deliberările conducerii iraniene în contextul amenințării cu războiul din partea administrației Trump se bazează pe interviuri cu șase înalți oficiali iranieni, dintre care unul afiliat biroului lui Khamenei, trei membri ai Gărzii Revoluționare, doi foști diplomați iranieni și rapoarte din mass-media iraniană. Oficialii și membrii Gărzii au vorbit sub condiția anonimatului pentru a discuta deschis despre chestiuni interne ale guvernului.
Portofoliul de responsabilități al lui Larijani a crescut constant în ultimele luni. El a fost responsabil de reprimarea recentelor proteste cu forță letală care cereau sfârșitul dominației islamice. În prezent, el ține sub control disidența, menținând legătura cu aliați puternici precum Rusia și actori regionali precum Qatar și Oman și supraveghează negocierile nucleare cu Washingtonul. De asemenea, el elaborează planuri pentru gestionarea țării în timpul unui război cu Statele Unite, pe măsură ce acestea își concentrează forțele în regiune.
„Suntem pregătiți în țara noastră”, a spus Larijani într-un interviu acordat Al Jazeera, cu ocazia vizitei sale în capitala Qatarului, Doha, în această lună. „Suntem cu siguranță mai puternici decât înainte, ne-am pregătit în ultimele șapte, opt luni, ne-am identificat punctele slabe și le-am remediat. Nu căutăm războiul și nu vom începe războiul. Dar dacă ne vor forța, vom răspunde”.
Ali Khamenei i-a dat instrucțiuni lui Larijani și câtorva alți colaboratori politici și militari apropiați să se asigure că Republica Islamică va supraviețui nu doar bombelor americane și israeliene, ci și oricărei tentative de asasinare a liderilor săi de vârf, inclusiv a liderului suprem însuși, potrivit celor șase înalți oficiali și membrilor Gărzii.
„Se așteaptă să devină un martir”
Nasser Imani, un analist conservator apropiat guvernului, a declarat într-un interviu telefonic acordat de la Teheran că ayatollahul are o relație îndelungată și strânsă cu Larijani, iar liderul suprem a apelat la el în acest moment de criză militară și de securitate acută.
„Liderul suprem are încredere deplină în Larijani, considerând că acesta este omul potrivit pentru această perioadă delicată, datorită experienței sale politice, minții ascuțite și cunoștințelor sale”, a afirmat Imani. „Se bazează pe el pentru rapoarte privind situația și sfaturi pragmatice. Rolul lui Larijani va fi foarte pronunțat în timpul războiului.”
Larijani provine dintr-o familie politică și religioasă de elită și, timp de 12 ani, a fost speaker al Parlamentului. În 2021, i s-a încredințat sarcina de a negocia un acord strategic cuprinzător pe 25 de ani cu China, în valoare de miliarde de dolari.
Potrivit celor șase înalți oficiali și membrilor Gărzii, Ali Khamenei a emis o serie de directive. El a numit patru niveluri de succesiune pentru fiecare dintre funcțiile militare și guvernamentale pe care le numește personal. De asemenea, le-a cerut tuturor celor care ocupă funcții de conducere să numească până la patru înlocuitori și a delegat responsabilități unui cerc restrâns de persoane de încredere pentru a lua decizii în cazul în care comunicarea cu el este întreruptă sau el este ucis.
În timp ce se ascundea în timpul războiului de 12 zile cu Israelul, liderul suprem a numit trei candidați care ar putea să-i succeadă. Aceștia nu au fost niciodată identificați public, dar Larijani nu se află aproape sigur printre ei, deoarece nu este un cleric șiit de rang înalt — o calificare fundamentală pentru orice succesor.
Dar Larijani face parte din cercul de încredere al lui Ali Khamenei, din care fac parte și consilierul său militar principal și fostul comandant șef al Gărzii, generalul-maior Yahya Rahim Safavi; generalul de brigadă Mohammad Bagher Ghalibaf, fost comandant al Gărzii și actualul speaker al Parlamentului, pe care liderul suprem iranian l-a desemnat ca adjunct de facto pentru a comanda forțele armate în timpul războiului; și șeful său de cabinet, clericul Ali Asghar Hejazi.
O parte din această planificare este rezultatul lecțiilor învățate din atacul surpriză al Israelului din iunie, care a distrus lanțul de comandă militară superior al Iranului în primele ore ale războiului. După încetarea focului, Khamenei l-a numit pe Larijani secretar al Consiliului Național de Securitate și a creat un nou Consiliu Național de Apărare, condus de amiralul Ali Shamkhani, pentru a gestiona afacerile militare în timp de război.
„Khamenei se confruntă cu realitatea din fața lui”, a declarat Vali Nasr, expert în Iran și teocrația șiită de la Școala de Studii Internaționale Avansate Johns Hopkins.
„El se așteaptă să devină un martir și consideră că acesta este sistemul și moștenirea sa, și că va rezista până la capăt”, a spus Nasr, adăugând: „El distribuie puterea și pregătește statul pentru următorul eveniment important, atât succesiunea, cât și războiul, conștient că succesiunea poate veni ca o consecință a războiului”.
Conducerea iraniană se pregătește pentru propria supraviețuire politică
Iranul acționează pe baza premisei că atacurile militare ale SUA sunt inevitabile și iminente, chiar dacă ambele părți continuă să se angajeze diplomatic și să negocieze un acord nuclear, au declarat cei șase oficiali și cei trei membri ai Gărzii. Ei au afirmat că Iranul și-a pus toate forțele armate în stare de alertă maximă și se pregătește să opună o rezistență acerbă.
Țara amplasează lansatoare de rachete balistice de-a lungul frontierei sale occidentale cu Irakul — suficient de aproape pentru a lovi Israelul — și de-a lungul țărmurilor sale sudice ale Golfului Persic, în raza de acțiune a bazelor militare americane și a altor ținte din regiune, au declarat cei trei membri ai Gărzii și patru înalți oficiali.
În ultimele săptămâni, Iranul și-a închis periodic spațiul aerian pentru a testa rachete. De asemenea, a organizat un exercițiu militar în Golful Persic, închizând pentru scurt timp Strâmtoarea Ormuz, un important punct de trecere maritim pentru aprovizionarea globală cu energie și alte mărfuri.
În tot acest timp, Khamenei a menținut o atitudine provocatoare. „Cea mai puternică armată din lume ar putea primi o palmă atât de puternică încât nu va mai putea să se ridice”, a declarat el într-un discurs săptămâna trecută. De asemenea, el a amenințat că va scufunda navele de război americane care s-au adunat în apele din apropiere.
În cazul unui război, unitățile speciale ale poliției, agenții de informații și batalioanele miliției Basij în civil, o filială a Gărzii, vor fi dislocate pe străzile marilor orașe, au declarat cei trei membri ai Gărzii și doi înalți oficiali. Milițiile vor instala apoi puncte de control pentru a preveni tulburările interne și pentru a căuta persoane legate de agenții de spionaj străine.
Însă conducerea iraniană se pregătește nu doar pentru mobilizări militare și de securitate, ci și pentru propria supraviețuire politică. Aceste deliberări, descrise de șase oficiali familiarizați cu planificarea, ating o serie de aspecte, inclusiv cine ar conduce țara dacă Ali Khamenei și înalții oficiali ar fi uciși și cine ar putea fi „Delcy al Iranului” – o referire la Delcy Rodriguez, vicepreședintele venezuelean care a încheiat un acord cu administrația Trump pentru a conduce țara după capturarea lui Nicolas Maduro.
Larijani se află în fruntea listei, au declarat cei trei oficiali. El este urmat de generalul Ghalibaf, speakerul Parlamentului. Fostul președinte Hassan Rouhani, care a fost în mare parte exclus din cercul domnului Khamenei, se află și el pe listă.
Fiecare dintre acești bărbați are antecedente care ar limita acceptarea lor de către o populație furioasă – fie că este vorba de acuzații de corupție financiară sau de complicitate la încălcările drepturilor omului comise de Iran, inclusiv uciderea recentă a cel puțin 7.000 de protestatari neînarmați în decurs de trei zile. (Grupurile pentru drepturile omului care au verificat acest număr spun că acesta ar putea crește semnificativ.)
„Este mai puțin vizibil, mai vulnerabil”
Ali Vaez, directorul pentru Iran al International Crisis Group, a declarat că liderii au elaborat planuri de urgență, dar repercusiunile unui război cu Statele Unite rămân imprevizibile. Liderul suprem, a spus el, „este mai puțin vizibil, mai vulnerabil, dar rămâne în continuare liantul care menține sistemul unit, iar toată lumea înțelege că, dacă el nu ar mai fi, ar fi dificil să se mențină unitatea sistemului”.
În ultima lună, vizibilitatea lui Larijani a crescut vertiginos, în timp ce cea a președintelui Pezeshkian a scăzut. El a zburat la Moscova pentru a se consulta cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, și s-a întâlnit cu liderii din Orientul Mijlociu, între întrevederile cu negociatorii nucleari americani și iranieni. A participat la interviuri televizate de câteva ore cu mass-media iraniană și străină, mai des decât președintele, și postează regulat conținut pe rețelele sociale, cum ar fi fotografii cu el făcând selfie-uri cu iranieni, vizitând un sanctuar religios și salutând de la ușa unui avion.
La rândul său, Pezeshkian pare resemnat să cedeze autoritatea lui Larijani. Președintele a declarat într-o ședință a cabinetului că i-a sugerat lui Larijani să ridice restricțiile privind internetul, deoarece acestea dăunează comerțului electronic, au raportat mass-media iraniene. A fost o recunoaștere șocantă că, pentru a rezolva lucrurile, chiar și președintele a trebuit să apeleze la Larijani.
În ianuarie, în contextul represiunii protestelor, trimisul special al SUA în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a încercat să ia legătura cu ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, au declarat doi înalți oficiali iranieni și un fost diplomat. Donald Trump a afirmat că va lovi Iranul dacă acesta va executa vreun protestatar, iar Witkoff l-a căutat pe șeful diplomației iraniene pentru a-l întreba dacă execuțiile erau planificate sau au fost anulate, au spus ei.
Dorind să prevină orice neînțelegere, cei doi înalți oficiali au declarat că Araghchi l-a sunat pe președintele iranian pentru a-l întreba dacă poate lua legătura cu Steve Witkoff. Pezeshkian a răspuns că nu știe și că trebuie să-l sune pe Larijani pentru a obține aprobarea.
Citește și:
Editor : A.M.G.