Deși poate părea o activitate banală în orice gospodărie, modul în care sunt depozitate alimentele în frigider influențează direct siguranța consumului și durata de conservare. O organizare necorespunzătoare sau menținerea la temperaturi nepotrivite poate favoriza alterarea și contaminarea acestora. În acest context, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis o serie de recomandări privind aranjarea corectă a frigiderului și depozitarea adecvată a produselor, măsuri menite să prevină toxiinfecțiile și să reducă risipa alimentară.
Organizarea corectă a frigiderului nu ține doar de ordine, ci reprezintă o măsură esențială pentru menținerea siguranței alimentare.
Cum se organizează corect alimentele în frigider
Temperatura din interiorul frigiderului nu este uniformă, fiecare raft sau compartiment având caracteristici termice diferite. Din acest motiv, una dintre cele mai frecvente greșeli din gospodării este așezarea produselor în funcție de spațiul disponibil, nu de condițiile optime de păstrare.
Raftul superior: pentru alimente gata de consum
Partea superioară a frigiderului este, în general, una dintre cele mai stabile zone din punct de vedere termic. Aceasta este destinată alimentelor care nu necesită preparare termică înainte de consum. În această categorie intră resturile de mâncare gătită, depozitate în recipiente închise ermetic, dar și produse preparate precum hummus, iaurt sau gustări deja preparate.
Raftul din mijloc: pentru lactate și produse procesate
Zona din mijloc este recomandată pentru depozitarea produselor lactate, precum brânzeturile sau smântâna, dar și pentru ouă, în cazul în care frigiderul nu dispune de un compartiment special destinat acestora. Tot aici pot fi păstrate și mezelurile feliate sau alte produse procesate care necesită temperaturi constante, dar nu la fel de scăzute ca în zonele inferioare ale frigiderului.
În mod obișnuit, partea inferioară a frigiderului menține cea mai scăzută temperatură. În această zonă se recomandă păstrarea produselor crude de origine animală, precum carnea de pasăre sau peștele. Acestea ar trebui depozitate fie în ambalajul original, fie în recipiente etanșe, pentru a preveni scurgerea sucurilor naturale – sânge sau lichid tisular – peste alte produse. Contactul acestor lichide cu alte alimente poate provoca contaminare încrucișată, una dintre principalele cauze ale toxiinfecțiilor alimentare.
Sertarele pentru legume și fructe
Sertarele inferioare ale frigiderului sunt destinate, în general, păstrării fructelor și legumelor, însă specialiștii recomandă depozitarea lor separată. Explicația este că multe fructe eliberează etilenă, un gaz natural care accelerează procesul de coacere și poate grăbi deteriorarea legumelor, în special a celor verzi.
Alimente care nu ar trebui păstrate în frigider
Deși frigiderul este considerat principalul spațiu de conservare a alimentelor în gospodării, nu toate produsele își mențin calitatea la temperaturi scăzute. Specialiștii atrag atenția că anumite legume și fructe își pot pierde proprietățile nutritive și senzoriale dacă sunt depozitate în mediul rece și umed al frigiderului.
Legume care își pot pierde proprietățile dacă sunt ținute la rece
Roșiile sunt printre produsele cel mai frecvent depozitate greșit. Temperaturile scăzute afectează structura celulară a pulpei, determinând spargerea membranelor celulare. În consecință, textura devine făinoasă, iar aroma naturală se diminuează semnificativ.
Cartofii nu ar trebui păstrați în frigider deoarece frigul determină transformarea amidonului în zahăr. Acest proces modifică gustul, care devine ușor dulceag, și poate afecta textura, făcând cartofii mai nisipoși. În plus, la temperaturi ridicate de gătire, cum ar fi prăjirea, zaharurile rezultate pot favoriza formarea acrilamidei, o substanță considerată potențial nocivă.
Ceapa necesită un spațiu bine aerisit pentru depozitare. Mediul umed din frigider favorizează înmuierea bulbilor și poate accelera apariția mucegaiului. Usturoiul, la rândul său, nu tolerează bine condițiile reci și umede. În frigider, acesta tinde să încolțească mai rapid și își poate modifica textura, devenind cauciucat.
Fructe exotice și de sezon
Bananele, de exemplu, sunt sensibile la temperaturi scăzute. Frigul oprește procesul natural de coacere, iar coaja începe să se înnegrească rapid ca urmare a proceselor de oxidare.
În cazul avocadoului necopt, depozitarea la frigider poate bloca procesul de maturare. Pentru a permite coacerea naturală, acesta ar trebui păstrat la temperatura camerei până când devine suficient de moale pentru consum.
Citricele, precum lămâile sau portocalele, pot deveni amare și se pot deshidrata mai rapid dacă sunt păstrate la temperaturi foarte scăzute, mai ales în lipsa unei ventilații adecvate.
Produse de bază și condimente care nu trebuie refrigerate
Pâinea este adesea păstrată în frigider, însă această practică îi poate afecta rapid prospețimea. Temperaturile scăzute accelerează procesul prin care miezul își pierde umiditatea, ceea ce duce la întărirea și uscarea produsului într-un timp mai scurt. În cazul în care pâinea nu este consumată în decurs de două zile, soluția recomandată este congelarea acesteia, nu refrigerarea.
Mierea nu necesită păstrare la frigider. În mediul rece, aceasta tinde să se cristalizeze și să devină mult mai vâscoasă, ceea ce îngreunează utilizarea. De altfel, mierea naturală are o durată de conservare foarte mare și, în condiții corecte de depozitare, nu necesită refrigerare.
În cazul uleiurilor vegetale, precum uleiul de măsline sau cel de cocos, temperaturile scăzute pot determina solidificarea sau apariția unui aspect tulbure. Pentru a-și păstra proprietățile, aceste produse ar trebui depozitate într-un loc răcoros și întunecat, precum o cămară.
Cafeaua, fie că este vorba despre boabe sau cafea măcinată, nu ar trebui păstrată în frigider deoarece are capacitatea de a absorbi mirosurile altor alimente. În plus, contactul cu mediul rece și umed poate duce la pierderea uleiurilor volatile care contribuie la aroma caracteristică a cafelei. (Sursa: ANSVA)
Diferențierea termenelor de valabilitate: „data limită de consum” vs. „data durabilității minimale”
Un alt aspect esențial semnalat de ANSVSA vizează interpretarea corectă a termenelor de valabilitate înscrise pe etichetele produselor alimentare. Potrivit ghidurilor instituției, consumatorii trebuie să facă o distincție clară între două tipuri de mențiuni frecvent întâlnite pe ambalaje, deoarece acestea au semnificații diferite în ceea ce privește siguranța alimentară.
Formularea, „A se consuma până la data de…”, se aplică produselor perisabile, precum carnea, peștele sau lactatele proaspete. În acest caz, data indicată reprezintă limita până la care alimentul este considerat sigur pentru consum, cu condiția să fi fost păstrat în condiții corespunzătoare. După depășirea acestei date, produsul nu mai trebuie consumat, deoarece poate prezenta riscuri pentru sănătate.
Cea de-a doua mențiune, „A se consuma de preferință înainte de…”, indică așa-numita durabilitate minimală a produsului. Aceasta nu se referă la siguranța alimentară, ci la menținerea calităților optime ale produsului, precum gustul, textura sau aroma. După această dată, alimentul poate rămâne în continuare sigur pentru consum, dacă a fost depozitat corespunzător, însă este posibil ca proprietățile sale să fie diminuate.
Editor : C.S.