Românii încheie anul 2025 cu intenţii de vot concentrate în jurul a patru partide care depăşesc pragul de 10%, în timp ce majoritatea respondenţilor raportează un nivel de stres în creştere faţă de 2024 şi o percepţie critică asupra calităţii guvernării. Datele unui sondaj IRES arată un electorat care evaluează anul în contrast între rezilienţa personală şi pesimismul faţă de direcţia ţării, pe fondul presiunilor economice şi al neîncrederii în deciziile publice.
Sondajul naţional „Românii în anul 2025”, realizat de IRES, arată că anul a fost perceput critic în plan public, chiar dacă majoritatea respondenţilor declară că s-au descurcat personal. Direcţia ţării şi calitatea guvernării sunt evaluate negativ, iar decizia de anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024 continuă să influenţeze percepţia publică asupra instituţiilor şi a partidelor.
Guvernare şi transparenţă
Sondajul indică faptul că, deşi o parte a populaţiei spune că a înţeles teoretic motivele deciziei anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, acestea nu sunt validate de majoritatea opiniei publice din cauza deficitului de comunicare şi transparenţă.
- 61% dintre români cred că anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale din 2024 a fost o decizie greşită.
- 67% afirmă că informaţiile oferite publicului pentru a motiva decizia au fost insuficiente.
- 59% consideră că autorităţile nu au fost transparente în comunicarea motivelor anulării.
Cum au fost percepute reformele guvernamentale
Reformele guvernamentale din 2025, conform respondenților sondajului realizat de IRES, sunt percepute ca necesare, dar ineficiente. Astfel, percepţia asupra reformelor bugetare şi administrative este mixtă ca importanţă, dar critică în privinţa eficienţei şi a efectelor:
- 78% dintre respondenţi cred că statul ar fi trebuit să reducă cheltuielile înainte de a creşte taxele.
- 58% afirmă că reformele nu sunt echitabile în modul în care sunt distribuite între populaţie, mediul privat şi stat.
- 67% sunt de acord că reformele sunt importante pentru sănătatea economiei pe termen lung.
- 59% cred că direcţia reformelor este potrivită şi necesară pentru stabilitatea economică a ţării.
- 54% sunt de acord total sau parţial cu modul în care au fost comunicate motivele reformelor, iar 44% sunt în dezacord.
Impactul asupra vieții
- 53% dintre români declară că impactul reformelor asupra nivelului lor de trai a fost negativ.
- 18% spun că impactul a fost pozitiv.
- Peste un sfert (59%) declară că nu au resimţit efecte directe – nici pozitive, nici negative.
Încredere socială şi dinamica încrederii în profesii
Încrederea în clasa politică rămâne scăzută. Politicienii rămân pe ultimul loc în topul încrederii, în scădere continuă: 10% în 2023 şi 2024, 8% în 2025.
În topul încrederii sociale în 2025 se menţin pompierii, medicii, profesorii, asistenţii medicali şi ofiţerii de armată, profesii asociate cu protecţia şi serviciile publice directe.
Comparativ cu ediţia 2024 a studiului, încrederea scade în cazul specialiştilor IT (-6%), dar creşte semnificativ pentru profesori (+15%), medici şi ofiţeri de armată (câte +11%), poliţişti (+8%) şi jurnalişti (+7%), în timp ce avocaţii, judecătorii şi politicienii rămân pe ultimele locuri în clasamentul încrederii.
Intenţia de vot a românilor în 2025
Datele privind intenţia de vot arată o concentrare a preferinţelor electorale în jurul principalelor partide, pe fondul unei fragmentări accentuate a restului scenei politice. În scenariul desfăşurării alegerilor parlamentare, doar patru partide depăşesc 10% în intenţia de vot:
- Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) – 36%
- Partidul Social Democrat (PSD) – 21%
- Partidul Naţional Liberal (PNL) – 18%
- Uniunea Salvaţi România (USR) – 11%
Restul partidelor înregistrează procente sub pragul parlamentar necesar pentru intrarea în Parlamentul României.
Context economic şi emoţional
Economia şi efectele sale emoţionale sunt menţionate de peste 70% dintre participanţi ca principal factor care a afectat echilibrul emoţional în 2025.
- 71% afirmă că economia României s-a înrăutăţit faţă de 2024.
- 51% declară că nivelul de stres a crescut comparativ cu 2024.
Sondajul IRES arată că 2025 este evaluat ca un an al adaptării individuale, dar fără sentimentul de progres colectiv, iar economia şi stresul domină percepţiile negative, în timp ce AUR conduce detaşat în intenţia de vot, urmat de PSD, PNL şi USR, singurele formaţiuni care trec pragul de 10%.
Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.012 respondenţi, cu vârsta de 18+ ani, selectat simplu şi aleatoriu, reprezentativ la nivel naţional, cu o eroare maximă tolerată de ±3,1%, în perioada 4–17 decembrie 2025, prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Studiul este autofinanţat şi face parte din programul de responsabilitate socială al IRES.
Editor : M.I.