Acuzațiile aduse de procurorii Parchetului General în dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra, printre alții, au fost trimiși în judecată pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale sunt „suficient de clar prezentate”, arată judecătorul de cameră preliminară în motivarea deciziei prin care a respins aproape toate excepțiile formulate de inculpați. În cazul probelor excluse, adică declarațiile date de cei peste 20 de apropiați ai lui Horațiu Potra în calitate de martori, judecătorul arată că nu se pune problema „neregularității rechizitoriului”.
Este vorba de motivarea deciziei judecătorului de cameră preliminară de la Curtea de Apel București, dată în 9 martie. Decizia a fost deja contestată, iar un verdict final ar urma să fie luat pe 2 aprilie.
Reamintim că judecătorul de cameră preliminară a decis să respingă aproape toate excepțiile formulate de inculpați în acest dosar, dar să și excludă mai multe declarații de date în calitate de martor de apropiații lui Horațiu Potra.
Ce a spus judecătorul competența legală a Parchetului General în acest dosar
Potrivit motivării citate, toți cei peste 20 de inculpați au invocat faptul că procurorii Parchetului General nu aveau competența legală să ancheteze acest dosar.
- Parchetul General a preluat dosarul în contextul în care, inițial, judecătoarea Adriana Stoicescu era bănuită de „favorizarea făptuitorului” pentru că Georgescu ar fi luat legătura cu ea în urmă cu mai mulți ani și îi propusese să intre în politică și să accepte funcția de ministru al Justiției.
- Propunerea a fost refuzată de judecătoare, iar, după mai multe interceptări și audieri, procurorii au clasat partea din dosar care se referea la presupusa implicare a judecătoarei.
„Faptul că asupra unui magistrat judecător din cadrul unei Curți de Apel plana suspiciunea de adeziune și implicare în îndeplinirea scopurilor presupus urmărite de inculpatul (n.r. Călin Georgescu), indiciile existenței unei interacțiuni strânse între aceștia, în urma căruia magistratul judecător ar fi urmat să aibă un rol fundamental în angrenajul instituțional imaginat de inculpat după preluarea pârghiilor de putere prin răsturnarea ordinii constituționale, au fost considerentele care au condus procurorii la adoptarea acestei modalități de instrumentare a cauzei”, arată judecătorul de cameră preliminară.
Judecător: Acuzațiile formulate de procuror sunt suficient de clar prezentate
Inculpații din acest dosar au mai invocat faptul că acuzațiile aduse de procurorii Parchetului General nu sunt clare, aspect contrazis de judecător.
„Judecătorul de cameră preliminară constată că acuzaţiile formulate de către procuror – atât sub aspectul stării de fapt cât şi sub aspectul elementelor de drept – sunt suficient de clar prezentate pentru ca inculpaţii să cunoască şi să înţeleagă conţinutul acuzaţiilor formulate împotriva acestora şi să poată formula apărări corespunzătoare în cursul cercetării judecătoreşti”, potrivit motivării citate.
Judecătorul subliniază că este clar din rechizitoriu că obiectul judecății „cu privire la infracțiunile de complicitate/tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale se mărginește la presupusele fapte comise de inculpați la data de 7/8 decembrie 2024”.
„Prezentarea cronologică a evenimentelor anterioare şi introducerea consideraţiilor privind contextul factual în care s-ar fi desfăşurat acestea nu constituie o depăşire a limitelor impuse de lege”, potrivit sursei citate.
Judecătorul mai arată că inculpații au încercat să se apere cerând procurorilor explicații suplimentare, de tipul „cum s-ar fi împiedicat exercitarea atribuțiilor Curții Constituționale într-o zi de duminică”.
„Judecătorul de cameră preliminară nu poate reconfigura acuzaţia şi nici nu se impune solicitarea altor precizări suplimentare de natura celor invocate”, se arată în motivare.
Inculpații au invocat „tratamente inumane”. Judecător: Oboseala acumulată la audieri nu duce la excluderea probelor
Inculpații din acest dosar au mai contestat, printre altele, modalitatea în care au avut loc perchezițiile în dosar, rapoarte ale autorităților (rapoarte de expertiză asupra armelor găsite la percheziții, de exemplu) sau au invocat faptul că ar fi fost supuși unor tratamente inumane în timpul audierilor „ce pot constitui forme de tortură”.
„Nu în ultimul rând, natura faptelor investigate și riscul de alterare, sustragere sau distrugere a probelor au determinat desfășurarea activităților de urmărire penală cu celeritate iar eventuala invocare a unei stări reale de disconfort trebuia făcută la momentul respectiv.
Susţinerea ulterioară a unei stări de oboseală nu este de natură să conducă la excluderea mijloacelor de probă legal administrate, în absența dovedirii unei încălcări concrete și efective a drepturilor fundamentale sau să determine concluzia că probele ar fi fost obţinute prin rele tratamente/tortură”, potrivit judecătorului de cameră preliminară.
Ce spune judecătorul despre decizia de a elimina probe: „Nu are semnificația unei neregularități a rechizitoriului”
Prin decizia din 9 martie, judecătorul de drepturi și libertăți a cerut procurorilor să elimine din rechizitoriu mai multe pasaje obținute din declarațiile date de apropiații lui Horațiu Potra în calitate de martori, când încă nu erau suspecți în dosar.
„Încă de la primele măsuri luate de organele de poliție la data de 08.12.2024, era deja născută bănuiala rezonabilă a participării tuturor ocupanților celor 7 autoturisme oprite în trafic la o posibilă activitate infracțională, toți cei în cauză având de facto calitatea de acuzat (…) Aceştia nu au fost asistaţi de un avocat la momentul audierii, care să le poată explica faptul că ar putea să se autoincrimineze prin declaraţiile date şi pentru a decide în cunoştinţă de cauză cu privire la renunţarea la dreptul la tăcere, prevăzut de lege”, potrivit judecătorului de cameră preliminară.
Referiri la declarațiile de martor (care se întind pe aproximativ 30 de file din peste 460 ale dosarului) se regăsesc în acte ale procurorului, ale organelor de cercetare penală sau ale judecătorilor de drepturi și libertăți.
„Judecătorul de cameră preliminară reţine că nu se impune constatarea expresă a nulităţii parţiale a tuturor actelor în care sunt menţionate sau redate declaraţiile martorilor (…) judecătorul de cameră preliminară reţine că eliminarea pasajelor relevante sau eliminarea redării declaraţiilor din rechizitoriu nu are semnificaţia unei neregularităţi a rechizitoriului”, potrivit sursei citate.
CITEȘTE AICI MAI MULTE DESPRE ACEST DOSAR: