

Lansat cu surle și trâmbițe în 2007 ca fiind „ucigașul lui Land Rover Defender”, IVECO Massif a ajuns să fie una dintre cele mai scurte și bizare note de subsol din istoria off-road-ului european. Deși avea ingredientele unui succes — motor de utilitară indestructibil, design semnat de Giugiaro și o platformă robustă — Massif a dispărut de pe piață după doar patru ani.
Iată cronica unui eșec previzibil, dar fascinant:
1. O identitate împrumutată: „Vărul” spaniol al lui Defender
Massif nu a fost un proiect pornit de la zero. Acesta a fost rezultatul unui parteneriat între IVECO și producătorul spaniol Santana Motors. Santana construia sub licență modele Land Rover Series încă din anii ’50, iar când licența a expirat, au continuat să producă propria versiune evoluată, numită PS-10. IVECO a preluat acest model, i-a pus un motor performant de Daily și o „față” nouă desenată de studioul Italdesign al lui Giorgetto Giugiaro, sperând să ofere o alternativă mai civilizată, dar la fel de capabilă ca legendarul Defender.
2. De ce a fost un eșec în vânzări?
Deși IVECO spera să captureze aproximativ 15% din piața utilitarelor off-road din Europa (circa 4.000-5.000 unități pe an doar în Marea Britanie), realitatea a fost mult mai crudă. Producția totală s-a oprit la mai puțin de 10.000 de unități în toată cariera sa.
Motivele principale ale eșecului au fost:
- Rețeaua de distribuție: Massif a fost vândut prin rețeaua IVECO, obișnuită să vândă camioane de mare tonaj și dube Daily către flote comerciale. Clienții privați de SUV-uri sau pasionații de off-road nu intrau în reprezentanțele de camioane pentru a-și cumpăra o mașină de familie.
- Lipsele de siguranță: La lansare, modelul nu oferea sisteme elementare precum airbag-uri sau ESP, punând accent exclusiv pe robustețea brută pentru aplicații profesionale.
- Confortul on-road: Deși motorul era lăudat, suspensia cu arcuri lamelare (foi de arc) făcea ca mașina să fie inconfortabilă pe șosea comparativ cu rivalii mai moderni.
3. Probleme de calitate și fiabilitate
Cei care au testat modelul la acea vreme au observat rapid că, sub designul lui Giugiaro, se ascundea o execuție defectuoasă:
- Finisaje „industriale”: S-au raportat suduri neîngrijite la ramele ferestrelor, capete de șuruburi Phillips expuse și plastice de calitate îndoielnică în habitaclu.
- Mixul de piese: În încercarea de a reduce costurile, au fost folosite componente din „coșul comun” al industriei — de exemplu, broaștele ușilor și manetele din interior erau similare cu cele de pe vechile modele Ford Sierra din anii ’80.
- Rugina: Similar cu dubele IVECO din acea perioadă, Massif avea probleme de coroziune la aripi și portiere dacă nu era întreținut riguros.
4. Sfârșitul abrupt: Moartea producătorului
Cariera scurtă (2007–2011) nu a fost cauzată doar de vânzările slabe, ci de un factor extern fatal: falimentul Santana Motors. În 2011, guvernul din Andaluzia, proprietarul fabricii din Linares, a decis închiderea acesteia după o scădere dramatică a producției (de la peste 6.000 de mașini în 2007 la doar 769 în 2010). IVECO, deși a cochetat cu ideea de a cumpăra fabrica dacă modelul avea succes, s-a retras din proiect, punând punct definitiv aventurii Massif.
Moștenirea: O raritate pentru cunoscători
Astăzi, IVECO Massif este o apariție exotică pe drumurile publice. Paradoxal, este căutat de entuziaști tocmai pentru motorul său 3.0 HPT de 174 CP (împrumutat de la IVECO Daily), care este considerat unul dintre cele mai fiabile și puternice diesel-uri puse vreodată pe un 4×4 clasic. Piesele de schimb pentru motor se găsesc ușor, însă elementele de caroserie specifice au devenit aproape imposibil de localizat, transformând orice mic accident într-o daună totală logistică.

