Amenințarea președintelui american Donald Trump de a bloca Strâmtoarea Ormuz, după eșuarea negocierilor cu Iranul la sfârșitul săptămânii trecute, riscă să agraveze un conflict care intră acum în a șaptea săptămână, determinând creșterea prețurilor petrolului și sporind perspectiva unor noi dificultăți economice la nivel mondial, arată Bloomberg într-o analiză.
Armata SUA a declarat că va implementa un blocaj al întregului trafic maritim care intră și iese din porturile iraniene la ora 10:00, ora Washingtonului, luni, (n.r. luni, ora 17.00 a României), adăugând că va permite altor nave să tranziteze Strâmtoarea Ormuz dacă nu fac escală în Republica Islamică.
Consilierul militar al liderului suprem al Iranului, Mohsen Rezaee, a declarat că națiunea „nu va permite” un astfel de embargou și că dispune de „o mare pârghie neexploatată pentru a-l contracara”.
Noua confruntare a survenit după ce SUA și Iranul nu au reușit să ajungă la un acord în cadrul negocierilor maraton din Pakistan, punând în pericol armistițiul încheiat săptămâna trecută, care a trezit speranțe privind o rezolvare rapidă a conflictului.
Negocierile, conduse de vicepreședintele SUA, JD Vance, și de președintele Parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, au eșuat din cauza divergențelor privind viitorul programului nuclear al Iranului.
Trump le-a spus reporterilor duminică seara că nu-i pasă dacă Iranul se întoarce la masa negocierilor, susținând că SUA și-au atins deja obiectivele militare, inclusiv epuizarea capacității țării de a produce rachete și drone.
„Dacă nu se întorc, nu am nimic împotrivă”, a spus el.
Mai devreme, duminică, Trump a declarat că SUA sunt „GATA DE ACȚIUNE” și pregătite să „termine cu puținul care a mai rămas din Iran”. Liderul american a amenințat că va riposta în cazul unei rezistențe iraniene la blocadă, postând pe rețelele sociale că „Orice iranian care trage asupra noastră sau asupra navelor pașnice va fi ARUNCAT ÎN IAD!”
Aceste evoluții amenință să prelungească și să extindă un război care a dus la mii de morți și a tulburat piețele energetice globale, prețurile mai mari la petrol și gaze amenințând să alimenteze inflația și să încetinească creșterea economică. În întreaga lume, rafinăriile și comercianții depun acum eforturi disperate pentru a-și asigura încărcături de țiței disponibile imediat, pe măsură ce aprovizionarea fizică se restrânge, arată Bloomberg.
Strâmtoarea Ormuz, punct critic pentru piețele energetice globale
Strâmtoarea Ormuz este cel mai important punct de strângere din punct de vedere energetic la nivel mondial, reprezentând aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate. O blocadă totală ar exercita o presiune suplimentară asupra piețelor mondiale de petrol, întrucât ar opri și acel flux redus de transporturi care au continuat să circule pe această cale navigabilă. Prețurile petrolului și gazelor naturale au crescut luni dimineață, Brentul înregistrând o creștere de până la 9,1%, ajungând la aproape 104 dolari pe baril, în timp ce contractele futures europene pe gaze naturale au înregistrat o creștere de până la 18%.
„Blocada are scopul de a spori presiunea economică asupra Iranului, dar efectele blocadelor sunt rareori rapide, deși pot fi decisive pe termen lung”, a declarat Euan Graham, cercetător principal la Institutul Australian de Politică Strategică. „Iar ceea ce Washingtonul prețuiește mai presus de orice este un rezultat rapid.”
Acordul de încetare a focului de două săptămâni urmează să expire pe 22 aprilie, dacă blocada nu va duce la prăbușirea sa înainte de acea dată. Garda Revoluționară Islamică din Iran a declarat că orice navă militară care încearcă să se apropie de strâmtoare „sub orice pretext” va fi considerată o încălcare a încetării focului, potrivit televiziunii de stat iraniene.
Negocieri eșuate și amenințări dure între Washington și Teheran
Deși niciuna dintre părți nu s-a angajat să participe la o a doua rundă de negocieri diplomatice, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Iranului, Esmail Baghaei, a declarat că părțile au ajuns la o înțelegere cu privire la diverse chestiuni, dar că au rămas neînțelegeri „în privința a două sau trei puncte cheie”.
„Era firesc să nu ne așteptăm de la bun început să ajungem la un acord într-o singură sesiune”, a declarat el la televiziunea de stat după încheierea discuțiilor. „Diplomația nu se termină niciodată”, iar Iranul „va continua să urmărească interesele naționale în orice circumstanțe”, a adăugat el.
Un oficial american, care a solicitat să rămână anonim, a declarat duminică că era clar pentru echipa SUA că delegația iraniană nu înțelegea obiectivul principal al administrației Trump, și anume acela de a garanta că Republica Islamică nu va obține niciodată o armă nucleară.
Strâmtoarea Ormuz, care leagă Golful Persic de piețele mai largi, este practic închisă de când au început atacurile SUA și ale Israelului asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie. Teheranul a contracarat Casa Albă prin înăsprirea controlului, impunând taxe pentru anumite nave și menținând traficul la o fracțiune din nivelurile de dinainte de război.
Deși SUA sunt capabile să impună un blocaj, acest lucru ar implica costuri și riscuri substanțiale, au scris într-o notă analiștii Bloomberg. Navele de război americane s-ar afla mai aproape de amenințările reprezentate de dronele și rachetele iraniene, ceea ce ar duce la un ciclu periculos de escaladare în cazul în care vreuna dintre ele ar fi lovită. Houthiții, care sunt aliați cu Iranul, ar putea, de asemenea, să încerce să perturbe fluxurile de petrol și gaze din Marea Roșie, au scris analiștii Bloomberg.
Costuri ridicate și riscuri strategice ale unui blocaj prelungit
„Riscurile și costurile unui blocaj prelungit – precum și posibilitatea exercitării de presiuni din partea altor părți interesate, precum China – sugerează că Trump s-ar putea să nu ducă la capăt sau să nu mențină un blocaj”, au scris aceștia, adăugând că Beijingul ar putea chiar să-și folosească influența asupra SUA prin intermediul mineralelor esențiale, în încercarea de a-l presa pe Trump. „Cu toate acestea, amenințarea în sine sporește probabilitatea unei erori de calcul, reduce marja de manevră pentru diplomație și menține la un nivel ridicat riscurile de deteriorare a fluxurilor de petrol și a piețelor.”
Administrația Trump a folosit o abordare similară împotriva Venezuelei la începutul acestui an – impunând efectiv un blocaj împotriva țițeiului sancționat al acesteia în marea liberă înainte de capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie. În amenințarea sa de duminică, Trump a spus că „nimeni care plătește o taxă ilegală nu va avea trecere liberă în marea liberă”.
Trump a sugerat că și alte țări ar participa la blocadă, dar nu a numit încă nicio țară concretă care să trimită nave sau alte mijloace în regiune pentru a oferi sprijin.
Marea Britanie nu va participa la blocadă, au declarat surse familiarizate cu poziția guvernului. Regatul Unit dispune de drone autonome de detectare a minelor în regiune, dar le va desfășura în strâmtoare doar dacă va apărea un plan viabil, în colaborare cu alți aliați, pentru redeschiderea acesteia, au precizat sursele.
Citește și:
Prețul petrolului a depășit 100 de dolari pe baril după blocada anunțată de SUA împotriva Iranului
Trump a solicitat în repetate rânduri aliaților europeni și asiatici să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, dar a fost respins în mare măsură. Unii aliați, printre care Marea Britanie și Japonia, au declarat că vor contribui la eforturi numai după ce luptele din regiune vor înceta.
Nu este esențial ca SUA să atace fiecare navă, iar simpla amenințare poate reduce fluxurile către și dinspre porturile iraniene, potrivit lui John Bradford, director executiv al Consiliului Yokosuka pentru Studii Asia-Pacific și fost ofițer al marinei americane. Totuși, a spus el, nu este clar dacă tactica va funcționa împotriva Iranului.
„Este deosebit de riscant, în cazul Iranului, să se încerce dezescaladarea prin escaladare”, a spus Bradford. „Tactica funcționează mai bine cu unii actori decât cu alții, iar Iranul a demonstrat că este rezistent la această tactică.”
Editor : C.A.