Prețul crescut al aurului și argintului pe piețele internaționale provoacă efecte pe piața bijuteriilor din România, determinând ajustări de prețuri, schimbări în structura produselor și reducerea volumelor de vânzări. Comercianții trag un semnal de alarmă și asupra lacunelor legislative în tranzacțiile cu „aur vechi”, care pot genera concurenţă neloială şi pierderi la bugetul statului, potrivit Agerpres.
Creșterea prețurilor bijuteriilor în primele luni ale anului 2026 este efectul dinaminicii fără precedent a piețelor internaționale de metale prețioase. Majorările spectaculoase ale prețului aurului și argintului i-au făcut pe producători și comercianți să ajusteze, la rândul lor, prețurile.
„Doar în luna ianuarie 2026, am asistat la o creştere a preţului aurului de peste 17%. Această tendinţă vine pe fondul unui an 2025 istoric, în care aurul s-a apreciat cu 64,58%, reconfirmându-şi statutul de activ de refugiu preferat în perioade de volatilitate economică globală. Mai impresionantă a fost evoluţia argintului, care a înregistrat un avans spectaculos de 147,95%. În acest context, producătorii şi comercianţii au fost nevoiţi să îşi actualizeze preţurile în raport cu aceste valori de referinţă. Bijuteria, dincolo de valoarea sa estetică şi emoţională, are la bază o materie primă tranzacţionată la bursă, iar preţul de vânzare este direct corelat cu aceste cotaţii şi cu costurile de producţie aferente”, a explicat pentru Agerpres preşedintele Colegiului Producătorilor şi Comercianţilor de Bijuterii (CPCB), Mihai Trif.
Totodată, acesta a precizat că nu toate creșterile de la bursă s-au reflectat imediat în prețul bijuteriilor la raft. Astfel că, în multe cazuri, comercianții au ales să suporte o parte din costuri prin ajustarea marjelor proprii, pentru a păstra produsele accesibile și pentru a-și menține clienții.
„Evoluţia preţului la raft este dictată de structura tehnică a fiecărei bijuterii, motiv pentru care transferul creşterii cotaţiilor bursiere se resimte diferit pe categorii de produse. La produse cu pondere mare de metal (verighete, lanţuri simple, brăţări masive), materia primă reprezintă peste 80% din valoarea produsului. În aceste cazuri, transferul creşterii cotaţiilor este cel mai vizibil şi mai rapid, preţul final reflectând în proporţie de 70-90% fluctuaţiile de la bursă. Bijuterii cu design complex sau gramaj mic: în cazul pieselor unde manopera, designul şi tehnologia de producţie reprezintă o parte semnificativă din cost, creşterea preţului aurului se resimte mai temperat. Pentru aceste categorii, vorbim de un transfer de aproximativ 40-60% din creşterea bursei în preţul final. În cazul argintului, impactul la raft este adesea amortizat de faptul că valoarea manoperei este, în multe cazuri, mai mare decât cea a metalului propriu-zis”, a declarat Mihai Trif.
Tendințe pe piața bijuteriilor din România
Potrivit președintelui CPCB, creșterea cotațiilor pentru aur și argint pune presiune și asupra volumului vânzărilor de bijuterii în țara noastră. Producătorii apelează la optimizarea designului pieselor, realizând bijuterii mai ușoare ca gramaj.
„Sectorul bijuteriilor, fiind unul de nişă, resimte adesea primul efectele perioadelor de incertitudine geo-politică sau economică. Impactul este resimţit cel mai acut de clienţii care revin în magazine după o pauză de 2-3 ani şi care se confruntă cu o realitate a preţurilor mult diferită. În acest sens, asistăm la două tendinţe majore de adaptare. Prima este optimizarea designului. Producătorii se orientează către realizarea unor piese mai uşoare ca gramaj, utilizând tehnologii care permit menţinerea volumului vizual şi a esteticii, dar cu un consum mai redus de metal preţios. Este o soluţie care permite menţinerea standardelor de 14K sau 18K la un preţ sustenabil”, a precizat Mihai Trif.
A doua tendinţă care se observă pe piaţă vizează diversificarea aliajelor. În acest sens, există o deschidere tot mai mare, atât din partea operatorilor, cât şi a clienţilor, către variante mai accesibile, cum este aurul de 9K.
Dificutăți pentru producătorii români de bijuterii
Președintele Colegiului Producătorilor şi Comercianţilor de Bijuterii a precizat că există câteva mecanisme care afectează grav competitivitatea şi producţia de bijuterii noi. Unul dintre acestea este dezechilibrul fiscal.
„În prezent, magazinele de bijuterii şi casele de amanet achiziţionează bijuterii de la persoane fizice. Bijuteriile declarate ca fiind achiziţionate de la populaţie pot servi uneori drept acoperire contabilă pentru produse noi, provenite din traficul ilicit”, a avertizat Mihai Trif.
Un alt mecanism îl reprezintă avantajul incorect la raft. Preşedintele CPCB a atras atenţia că, spre deosebire de un producător care plăteşte TVA la preţul întreg de vânzare, un operator care utilizează regimul „second hand” plăteşte TVA doar la marja de profit. Această diferenţă face ca producătorul român să fie dezavantajat.
„Deşi legea permite schimbul ca metodă de prelucrare, în realitate asistăm adesea la operaţiuni de vânzare-cumpărare deghizate între comercianţi şi distribuitori (pretins producători), mascate pentru a evita plata TVA la întreaga valoare a tranzacţiei. Vânzătorii „profesionişti”: lipsa unui registru centralizat facilitează activitatea unor persoane care realizează tranzacţii comerciale continue sub paravanul vânzării de bunuri personale. În concluzie, deşi fluxul de aur de la populaţie susţine stocurile, el alimentează şi o zonă de concurenţă neloială prin exploatarea lacunelor legislative”, a menţionat Mihai Trif.
Perspective pentru piața de bijuterii în acest an
În ceea ce privește perspectivele pentru acest an, președintele Colegiului Producătorilor și Comercianților de Bijuterii a spus că evoluția pieței depinde în mare parte de fluctuațiile cotațiilor internaționale ale metalelor prețioase.
Totodată, acesta a avertizat că, dacă perioada de dificultate din sector va continua, riscul creșterii activităților ilegale este foarte mare.
„Dacă evoluţia metalelor preţioase va urma panta ascendentă agresivă din 2025, ne aşteptăm la o prelungire a perioadei dificile pentru operatorii care se confruntă deja cu o scădere a volumului de vânzări. Totuşi, dacă vom intra într-o perioadă de stabilitate, chiar şi pe un platou de preţ ridicat, procesul de recuperare a domeniului va începe să se resimtă, pe măsură ce piaţa se adaptează noilor realităţi de cost. (…) La nivelul prezent de taxare şi impozitare şi în condiţiile actuale de volatilitate, industria nu mai poate suporta dezechilibrele create prin eludarea sistemului. Apoi, să nu uităm că vremurile grele au tendinţa să împingă operatorii în activităţi în afara legii, iar domeniul bijuteriilor este recunoscut ca fiind unul cu risc crescut de evaziune”, a adăugat Mihai Trif.
Editor : A.P.