Țările care vor un loc permanent în „Consiliul pentru Pace” propus de Donald Trump vor trebui să plătească cel puțin un miliard de dolari, potrivit unui proiect de statut, organismul fiind prezentat de fostul președinte american drept structura care va coordona reconstruirea și tranziția în Fâșia Gaza, publicația Time.
Donald Trump a descris propunerea sa privind un „Consiliu pentru Pace” drept „cel mai mare și mai prestigios consiliu constituit vreodată, oricând și oriunde”.
Bloomberg a relatat prima dată despre această taxă ridicată, iar The Times of Israel a publicat o copie a proiectului de document.
„Fiecare stat membru va avea un mandat de cel mult trei ani de la intrarea în vigoare a acestui statut, cu posibilitatea reînnoirii de către președinte. Mandatul de trei ani nu se aplică statelor membre care contribuie cu peste 1.000.000.000 USD în fonduri bănești către Consiliul pentru Pace în primul an de la intrarea în vigoare a statutului”, precizează proiectul, potrivit sursei citate.
Citește și: România a primit o invitație de la Donald Trump să devină membră a „Consiliului pentru Pace”
Întrebări despre destinația fondurilor și scopul real al consiliului
Nu este clar cum vor fi folosite exact aceste contribuții. The Washington Post a relatat, citând un oficial european de rang înalt sub protecția anonimatului, că liderii europeni poartă discuții privind ambițiile lui Trump legate de acest consiliu, care par să fie mai ample decât simpla soluționare a conflictului din Gaza. Același oficial a mai spus că, în ciuda angajamentelor Europei față de Fâșie, există puțin apetit pentru finanțarea semnificativă a unei organizații care ar promova o ordine mondială condusă de Trump, în contextul speculațiilor că „Consiliul pentru Pace” ar fi conceput ca o alternativă la Organizația Națiunilor Unite, față de care SUA, sub Trump, au devenit tot mai ostile.
Alții au fost însă mai rezervați în fața invitației. Cotidianul britanic The Times of London a relatat că miniștrii din Regatul Unit sunt îngrijorați de destinația fondurilor și de cadrul legal în baza căruia ar funcționa consiliul. Premierul Canadei, Mark Carney, le-a spus jurnaliștilor duminică că Trump l-a abordat în urmă cu câteva săptămâni în legătură cu acest consiliu, dar a precizat că „în ceea ce privește detaliile specifice ale «Consiliului pentru Pace», nu am analizat încă toate detaliile legate de structură, modul de funcționare, destinația finanțării etc. … Așadar, vom clarifica aceste aspecte în zilele următoare”.
Citește și: Trump l-a invitat pe Putin în Consiliul pentru Pace „pe canale diplomatice”
Vineri, Casa Albă a anunțat membrii fondatori ai consiliului, printre care secretarul de stat Marco Rubio, trimisul special al SUA pentru misiuni de pace Steve Witkoff, ginerele lui Trump, Jared Kushner, fostul premier britanic Tony Blair și președintele Grupului Băncii Mondiale, Ajay Banga. Un purtător de cuvânt al lui Blair a declarat pentru Bloomberg că acesta nu a fost implicat în stabilirea componenței consiliului și că întrebările legate de taxa ridicată ar trebui adresate Administrației Trump.
Gaza, ONU și alte ambiții controversate
Administrația Trump a mai declarat că acest consiliu „va stabili cadrul și va gestiona finanțarea pentru reconstrucția Gazei”, însă o analiză a proiectului de statut nu face nicio referire explicită la Gaza. Documentul descrie consiliul drept „o organizație internațională care urmărește să promoveze stabilitatea, să restabilească o guvernare fiabilă și legală și să asigure o pace durabilă în zonele afectate sau amenințate de conflict”.
În noiembrie, Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluție care sprijină propunerea lui Trump privind acest consiliu, pentru stabilirea cadrului și coordonarea finanțării reconstrucției Gazei, însă a autorizat mandatul organismului doar până în 2027.
Citește și: Reacţiile faţă de Consiliul pentru Pace anunţat de Trump. O țară europeană a acceptat fără echivoc invitația
Planurile lui Trump pentru „Consiliul pentru Pace” vin și în contextul în care acesta a amenințat că va prelua Groenlanda, avertizând târziu duminică, într-o scrisoare relatată de presă și adresată Norvegiei – una dintre mai multe țări sancționate de SUA cu tarife pentru susținerea Groenlandei – că, după ce nu a primit anul trecut Premiul Nobel pentru Pace, „nu mai simte obligația de a gândi exclusiv în termeni de pace”.
Editor : Ana Petrescu