Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, înființat la inițiativa premierului Ilie Bolojan, poate funcționa, după ce Curtea de Apel București a respins joi o cerere de suspendare a activității, potrivit minutei de ședință publicate pe site-ul CAB. Sentința nu e definitivă, dar este executorie.
„Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al dnei Elena Radu pentru reclamanta CASD, ca neîntemeiată. Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantei, ca neîntemeiate. Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului. Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuale pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu pârâtul PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată. Admite cererile de intervenţie accesorie formulate în interesul pârâtului de către intervenientele Asociaţia FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA, Asociaţia VOCI PENTRU DEMOCRAŢIE ŞI JUSTIŢIE, Cancelaria Prim-Ministrului, Asociaţia DECLIC şi Asociaţia FUNKY CITIZENS. Anulează cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâţilor formulată de intervenienta Panioglu Daniela. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 15.01.2026, prin punerea soluției la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, scrie sursa citată.
În 24 decembrie 2025, la câteva zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de înfiinţare a Comitetului pentru revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, iniţiat de premierul Ilie Bolojan, Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu, a contestat decizia, solicitând instanţei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Bucureşti suspendarea actului administrativ. Instanţa a stabilit termenul de 8 ianuarie 2026, însă a amânat pronunţarea cu o săptămână, la data de 15 ianuarie.
Pe de altă parte, în 16 ianuarie CAB ar urma să decidă în privinţa contestaţiilor care îi vizează pe judecătorii Curţii Constituţionale Mihai Busuioc şi Dacian Dragoş, depuse de către avocata Silvia Uscov (AUR). În aceeaşi zi, 16 ianuarie, Curtea Constituţională este aşteptată să se pronunţe în legătură cu legea privind pensiile magistraţilor, contestată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Avocata Silvia Uscov a contestat şi ea, tot la Curtea de Apel Bucureşti, decizia de înfiinţare a comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei, în acest caz instanţa fiind aşteptată să se pronunţe pe 19 ianuarie.
Decizia privind constituirea Comitetului pentru revizuirea legilor justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 decembrie 2025. Conform deciziei de înfiinţare, Comitetul va fi alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului.
Printre atribuţii, acest grup de lucru va avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilor şi de către ONG-uri.
De asemenea, Comitetul solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, din domeniul justiţiei şi propune măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept.
Potrivit documentului, la lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei premierului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale.
Decizia mai prevede că, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.
La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.
Conform aceluiaşi act administrativ, Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.
Editor : B.E.