Orice prelungire a războiului din Iran riscă să provoace o criză fără precedent în aprovizionarea cu energie, care, mai devreme sau mai târziu, va afecta fiecare colț al economiei mondiale. Însă este deja evident că unele țări sunt fie mai expuse la acest impact, fie mai puțin capabile să-l gestioneze, arată Reuters.
Războiul SUA-Israel împotriva Iranului afectează piețele petroliere și zguduie economiile mondiale, însă sunt unele țări care vor avea mai mult de suferit decât altele.
Cele mai afectate țări:
- Germania – are o economie industrială importantă, care suportă costuri energetice ridicate. Sectorul manufacturier tocmai a ieșit dintr-o recesiune, dar o recesiune globală l-ar putea lovi din nou.
- Italia – un sector industrial de mari dimensiuni și o dependență puternică de petrol și gaze în mixul energetic.
- Regatul Unit – aici, producția de energie electrică depinde de gaze mai mult decât în alte țări din G7. Prețurile gazelor cresc mai rapid decât cele ale petrolului. Constrângerile bugetare limitează sprijinul acordat întreprinderilor și cetățenilor.
- Japonia – importă aproximativ 95% din petrolul său din Orientul Mijlociu, din care aproape 90% trece prin Strâmtoarea Ormuz. Moneda locală s-a depreciat, determinând o creștere rapidă a prețurilor alimentelor.
Situația statelor mari în curs de dezvoltare:
- India – importă aproximativ 90% din țiței, jumătate din acesta trecând prin Strâmtoarea Ormuz. Previziunile de creștere economică au fost deja revizuite în jos, iar rupia a atins minime istorice.
- Turcia – se învecinează cu Iranul și se pregătește pentru un potențial aflux de refugiați. Banca centrală a oprit reducerile ratei dobânzii și a cheltuit până la 23 de miliarde de dolari din rezerve pentru a susține lira.
- Statele din Golful Persic: Kuweit, Qatar, Bahrain – ar putea avea dificultăți în exportul de petrol și gaze dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă. Unii analiști prevăd deja o contracție economică în regiune în acest an.
Țări aflate la limita colapsului:
Unele țări sunt deosebit de vulnerabile, având în vedere că au trecut deja prin crize economice sau abia au supraviețuit acestora:
- Sri Lanka – instituțiile guvernamentale sunt închise miercurea pentru a economisi combustibil, fiind implementat un sistem de raționalizare a combustibilului.
- Pakistan – acum doi ani s-a aflat la un pas de criză. Limitele de combustibil impuse de guvern pentru agenții au fost reduse la jumătate, iar instalarea de aparate de aer condiționat noi este interzisă.
- Egipt – venituri în scădere din Canalul Suez și din turism (aproximativ 20 de miliarde de dolari anual). Moneda s-a depreciat cu aproape 9% de la începutul războiului, iar cea mai mare parte a datoriei este în dolari.
Irakul a declarat forță majoră din cauza blocării Strâmtorii Ormuz. Producția companiei petroliere de stat Basra Oil Company a scăzut de la 3,3 milioane la doar 900.000 de barili pe zi, destinați exclusiv rafinăriilor interne. Această situație este critică pentru Irak, întrucât veniturile din petrol reprezintă peste 90% din bugetul național.
Între timp, președintele american Trump a declarat că Statele Unite nu au nevoie de Strâmtoarea Ormuz. El consideră că libera navigație în această zonă este mai importantă pentru Europa, Japonia, China și alte țări.
Între timp, aproape 20 de ţări, printre care şi România, precum şi Emiratele Arabe Unite (EAU), Marea Britanie, Franţa, Canada şi Japonia, au condamnat sâmbătă, într-o declaraţie comună, situaţia critică din Strâmtoarea Ormuz şi au solicitat Iranului o dezescaladare a conflictului.
Editor : C.L.B.