Mircea Geoană, fost secretar general adjunct al NATO, a vorbit marți, în direct la Digi24, despre decizia președintelui Emmanuel Macron de a extinde descurajarea nucleară franceză. El a precizat că „este un fel de poliță de asigurare suplimentară” și un „gest politic important”. Geoană a explicat și ce înseamnă această decizie pentru România.
Franța va mări dimensiunea arsenalului său nuclear și își va consolida puterea de descurajare, având în vedere riscul crescând de conflicte la nivel global care depășesc pragul nuclear, a declarat luni președintele Emmanuel Macron.
În acest context, Geoană a explicat că „este o evoluție importantă a doctrinei nucleare franceze”: „Franța nu face parte din mecanismul de programare și descurajare nucleară al NATO. Întotdeauna și-a păstrat cu oarecare gelozie aceste instrumente naționale, foarte importante. Și președintele Macron, simțind un moment complicat la nivel european, la nivel transatlantic, la nivel internațional, a luat decizia de a extinde descurajarea nucleară franceză către un număr deocamdată limitat de aliați europeni”.
„Ceea ce oferă Franța este un fel de poliță de asigurare suplimentară. Și președintele francez a fost foarte atent în a naviga între aceste elemente de sensibilitate pentru foarte mulți aliați”, a declarat el.
Întrebat ce crede că ar trebui să cântărească în momentul de față România pentru a vedea dacă intră în acest program anunțat de Emmanuel Macron, Geoană a explicat cum funcționează NATO.
„Organizația are 32 de membri și există o politică nucleară și descurajare nucleară. Un număr de state, nu și România, participă într-o formă sau alta la acest program de descurajare nucleară, în condițiile în care unele țări, ca Turcia, alte câteva țări din NATO, sunt și gazdele unei părți din arsenalul nuclear american sau al Marii Britanii. Dar alte țări participă cu elemente convenționale, cu avioane de luptă, cu elemente de logistică, toate într-o formă de planificare nucleară, pe doctrină și pe practică nucleară. În cadrul NATO, România nu face parte nici din prima ecuație, nici Polonia încă nu face din prima ecuație”.
„Indiferent de decizia pe care o va lua un stat sau altul din punct de vedere al credibilității decurajării nucleare, NATO rămâne politica centrală de asigurare. Și chiar dacă America în ultima perioadă a fost un pic mai, să spunem, capricioasă, niciodată nu s-a pus problema ca America să nu ofere umbrelă nucleară și NATO să nu ofere umbrelă nucleară tuturor statelor membre”, a punctat el.
Citește și: Reacția NATO după anunțul lui Macron privind descurajarea nucleară a Franței
Ar fi un avantaj pentru România?
Geoană a mai spus că în România „sunt lideri politici și instituții care analizează acest subiect”.
Acesta a mai afirmat că deciza lui Macron „este o formă de prudență suplimentară” pentru că „lumea este mai periculoasă”.
Întrebat dacă ar fi un avantaj pentru România dacă ar intra în această ecuație, el a declarat:
„Politic? Probabil că da. Este un gest politic din partea președintelui Macron, un gest politic important, care are o multă încărcătură. Deci, politic, de ce nu? Franța este un aliat important, conduce grupul de luptă NATO din România.
Dar din punct de vedere al planificării militare, NATO trebuie să rămână principala poliță de asigurare pentru noi, cu sau fără participarea noastră convențională. Descurajarea nucleară oferită este fără egal și orice alt lucru în plus este bine venit”.
Acesta a mai punctat că „nu poți să pui în balanță ce are Federația Rusă: capacități foarte moderne”: „Franța și Europa de abia acum începem să facem pachete hipersonice pe care rușii deja le au, care pot să ducă încărcătură nucleară”, a spus Geoană.
Fostul secretar general adjunct al NATO a mai precizat și că „este foarte scump și nicio țară europeană nu are bugetele și deficitele care să permită o investiție atât de semnificativă”.
„Cred că este un gest care merită analizat în toate capitalele europene. Dar să nu credem că acest lucru ar putea fi un substitut”, a afirmat el.
Editor : C.S.