După patru amânări, Curtea Constituțională are programată miercuri o ședință în care ar trebui să anunțe o decizie în privința reformei pensiilor magistraților. Însă apar mai multe obstacole. Judecătorul Gheorghe Stan a cerut concediu paternal. Instanța Supremă, condusă de Lia Savonea, vrea ca CCR să ceară lămuriri de la Curtea Europeană de Justiție. De asemenea, o decizie este așteptată de la Curtea de Apel București în cazul primelor cereri de suspendare din funcții a doi judecători CCR.
Cu o zi înainte de încă un termen stabilit pentru pronunțarea deciziei pe legea pensiilor magistraților, motivele de amânare au venit în cascadă: concediul paternal al unuia dintre judecători și o nouă cerere a instanței supreme au mari șanse să amâne din nou luarea unei decizii. Între timp, președintele României a obținut o primă victorie în justiție în cazul numirii făcute în vară la CCR. judecătorul desemnat rămâne în funcție, decizie venită de la Curtea de Apel din București.
Concediu paternal
Concediul paternal cerut de judecătorul Gheorghe Stan va dura 10 zile lucrătoare, spun surse apropiate de CCR. Drept urmare, lipsa acestuia de la termenul stabilit pentru pronunțarea privind legea pensiilor speciale ar fi primul motiv de amânare: chestiunea a fost dezbătută deja într-un complet din care și judecătorul Stan a făcut parte, deci și el trebuie să se pronunțe. Există însă posibilitatea, susţin sursele citate, ca magistratul să-şi anuleze concediul pentru a putea participa la această şedinţă la care, teoretic, fiind vorba despre deliberări, este necesară prezenţa tuturor celor nouă judecători care au fost prezenţi la începutul dezbaterilor.
Pe de altă parte, conform aceloraşi surse, chiar şi în absenţa lui Stan, ar exista posibilitatea reluării dezbaterilor, dacă se întruneşte cvorumul de prezenţă de minimum şase judecători, cu atât mai mult cu cât la şedinţa precendentă, din 16 ianuarie, s-au întrerupt deliberările pentru „o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei” şi a expertizei contabile depuse în ziua precedentă de ICCJ, autorul sesizării.
Sesizarea ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis încă o cerere la Curtea Constituțională, care ar putea amâna de asemenea decizia. Președinta Lia Savonea cere ca legea pensiilor din Justiție să fie analizată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.Ar fi necesar ca specialiștii să stabilească dacă legea respectă standardele europene cu privire la independența justiției. Noua solicitare ar putea la rândul său amâna și mai mult o decizie. Dacă ar fi admisă de instanța din Luxemburg, solicitarea ar putea suspenda chiar ani de zile procedurile interne.
Miercuri, 11 februarie, CCR urma să ia o decizie, după patru amânări, în decurs de aproape două luni, în privinţa constituţionalităţii Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor, promovată de Guvernul Bolojan, care prevede reducerea pensiilor magistraţilor şi mărirea vârstei de pensionare. Legea a fost atacată la CCR de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Conform legii, ca să poată delibera, la şedinţa de miercuri de la CCR ar trebui să fie prezenţi toţi cei nouă judecători constituţionali care au participat la începutul dezbaterilor.
Legislaţia română în vigoare prevede un concediu paternal de 10 zile lucrătoare acordate tatălui angajat, în primele opt săptămâni de la naşterea copilului. Conform legii, această perioadă poate fi prelungită cu cinci zile, deci un total de 15 zile lucrătoare, dacă tatăl obţine un atestat de absolvire a unui curs de puericultură.
Patru amânări privind pensiile magistraților
În 16 ianuarie, CCR a amânat, pentru a patra oară, pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor şi a stabilit un nou termen pentru 11 februarie.
Judecătorii au luat această decizie ca urmare a cererii de întrerupere a deliberărilor pentru studierea problemelor ce formează obiectul cauzei şi a expertizei contabile. La şedinţa din 16 ianuarie au fost prezenţi toţi cei nouă judecători ai CCR, inclusiv Dacian Dragoş şi Mihai Busuioc, contestaţi la Curtea de Apel Bucureşti (CAB).
La termenul din 29 decembrie 2025, când Simina Tănăsescu a anunţat că şi-a anulat concediul pentru a fi prezentă, cvorumul de şedinţă nu a putut fi întrunit, întrucât patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu şi Mihai Busuioc au lipsit, după ce, în ziua precedentă părăsiseră şedinţa în timpul unei pauze.
Ulterior, cei patru au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunţării şi alţi trei s-au raliat cererii, motivul fiind „solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraţilor”. În fapt, aceştia au solicitat un studiu privind impactul legii contestate.
În 15 ianuarie 2026, cu o zi înaintea celei în care CCR era aşteptată să ia o decizie în cauză, ICCJ a anunţat că depune la CCR o expertiză care arată că legea contestată „anulează pensia de serviciu”, în condiţiile în care aceasta ar urma să fie mai mică decât cea pe contributivitate.
Judecători CCR contestați
Tot miercuri, la CAB este programată să înceapă la ora 9.00, cu o oră înaintea celei de la CCR, şedinţa în care instanţa ar urma să ia o decizie în privinţa cererilor de suspendare a actelor prin care judecătorii Dragoş şi Busuioc au fost numiţi judecători la CCR, depuse de avocata Silvia Uscov.
Marţi, 10 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a respins ca nefondată o altă cerere de suspendare a decretului semnat de Nicuşor Dan privind numirea lui Dacian Dragoş în funcţia de judecător al CCR, depusă de aceeaşi avocată în 12 ianuarie. Pentru cererea de anulare a documentului, instanţa urmează să stabilească un alt termen.
Totodată, CAB a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, făcută de avocaţii Preşedinţiei, judecătorii constituţionali fiind solicitaţi să clarifice sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”, referitoare la condiţiile de vechime pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii CCR. Curtea de Apel a respins alte excepţii ridicate în proces.
Săptămâna trecută, premierul Ilie Bolojan a transmis preşedinelui CCR o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor în care o informa că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată, urmând să ia o decizie definitivă pe baza informaţiilor transmise de către autorităţile române”, preciza prim-ministrul în scrisoare.
Ulterior, preşedintele ICCJ, Lia Savonea, afirma că ”avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Luni seară, Ilie Bolojan a adus lămuriri despre scrisoarea adresată CCR, precizând că nu e vorba „de o presiune”, întrucât nu le-a judecătorilor „să dea o sentinţă sau alta”, ci i s-a părut „de bun simţ să se ştie aceste lucruri”, în condiţiile în care, atunci când se vor „pierde banii sau orice altfel de bani”, „se vor căuta responsabili”.
Editor : A.C.