Regulile după care mulți oameni își ghidează reacțiile în timpul unui cutremur sunt, adesea, bazate pe mituri care pot crea o falsă senzație de protecție. Într-un interviu acordat Digi24.ro, inginerul constructor Matei Sumbasacu a explicat ce presupune, în realitate, siguranța în astfel de situații și care sunt riscurile concrete care pot apărea în timpul unui seism.
Fiecare clădire reacționează diferit la un seism, în funcție de structura și calitatea execuției, iar comportamentul corect trebuie adaptat acestor particularități.
Siguranța în locuință în caz de cutremur
„Ideea existenței unui „loc sigur” în interiorul locuinței, în cazul unui cutremur, este mai degrabă un mit. Fiecare tip de structură are propriul mecanism de colaps, iar, deși clădirile sunt proiectate astfel încât să cedeze într-un mod controlat, în practică pot apărea situații în care acestea nu se comportă conform scenariului anticipat. În acest context, este dificil de afirmat că există un punct universal sigur în interiorul unei locuințe, indiferent de tipul acesteia.
Siguranța depinde în mod direct de sistemul structural al clădirii, motiv pentru care nici măcar o clasificare pe tipologii structurale nu poate garanta că prăbușirea va avea loc exact conform proiectării. Recomandarea generală este ca oamenii să se poziționeze cât mai departe de pereții exteriori și de ferestre, zone în care riscul de rănire este mai ridicat, inclusiv din cauza geamurilor sau a altor elemente care pot ceda înaintea structurii clădirii.”, a explicat Matei Sumbasacu
Cartea construcției imobilului
„În procesul de achiziție a unei locuințe, fie că este vorba despre un apartament sau o casă, cumpărătorii au dreptul să consulte documentația tehnică a imobilului, în special cartea construcției, și, în anumite situații, chiar să solicite dovezi din aceasta. În cazul clădirilor ridicate după anul 2000, existența cărții construcției ar trebui să fie o regulă. Acest document este esențial, deoarece conține informații relevante privind proiectarea, autorizarea și execuția lucrărilor. Consultarea lui poate oferi o imagine clară asupra modului în care a fost realizată construcția.
Analiză trebuie să fie făcută împreună cu un inginer constructor, capabil să interpreteze corect datele tehnice. Totodată, pot fi solicitate documente specifice, precum memoriul tehnic de structură și cel de arhitectură. Deși aceste informații pot avea un caracter orientativ, ele pot indica, în colaborare cu un expert, dacă imobilul a fost realizat în conformitate cu standardele și parametrii tehnici prevăzuți.”, a mai precizat specialistul
Cât de sigur este, de fapt, spațiul de sub tocul ușii?
„Afirmația potrivit căreia statul sub tocul ușii ar oferi protecție în timpul unui cutremur este, în mare parte, un mit, însă această percepție are și o anumită bază care trebuie înțeleasă în context. În timpul unui seism, riscurile nu sunt generate exclusiv de prăbușirea clădirii, ci și de elementele adiacente care pot provoca răni înainte de un eventual colaps. În cazul clădirilor care nu sunt expuse riscului de prăbușire sau precolaps, poziționarea sub tocul ușii poate oferi o protecție relativă, în special prin faptul că în acea zonă există, de regulă, mai puține elemente de finisaj, precum tencuiala, care ar putea cădea.
Situația se schimbă însă semnificativ în cazul clădirilor care intră în precolaps sau colaps. În special la construcțiile moderne, proiectate să disipeze energia seismică prin cedarea controlată a anumitor elemente structurale, grinzile sunt concepute să cedeze înaintea stâlpilor. Astfel, persoanele aflate sub tocul ușii se pot afla chiar sub o grindă, ceea ce le expune unui risc suplimentar în cazul degradării structurii. Chiar dacă nu înseamnă automat o prăbușire directă asupra persoanei, zona respectivă devine una vulnerabilă.
În cazul blocurilor mai noi, unde probabilitatea unui colaps este, în general, mai redusă datorită normelor moderne de proiectare, această recomandare poate fi considerată mai puțin riscantă. Cu toate acestea, zona nu poate fi privită ca o soluție universal valabilă pentru siguranță în timpul unui cutremur. De asemenea, percepția potrivit căreia băile ar reprezenta spații mai sigure, deoarece sunt realizate ca structuri compacte (dintr-o bucată), nu este susținută de realitate.
O recomandare generală, care trebuie însă adaptată în funcție de caracteristicile fiecărei clădiri, vizează alegerea încăperilor cu deschideri cât mai mici.
În astfel de spații, suprafața redusă și numărul de pereți contribuie la o rigiditate sporită a structurii, ceea ce poate oferi un grad mai ridicat de stabilitate comparativ cu încăperile ample (cu o deschidere mai mare), unde solicitările asupra planșeului sunt mai mari și există un risc crescut de cedare a acestuia. De asemenea, poziționarea în apropierea colțurilor camerei este, în general, considerată mai sigură decât statul în zona centrală. Aceste zone beneficiază de o rigiditate structurală mai mare, ceea ce le poate face mai puțin vulnerabile în cazul unor mișcări seismice puternice.”, potrivit sursei Digi24.ro
Cum trebuie să te deplasezi în timpul cutremurului și ce zone trebuie evitate
„În timpul unui cutremur, deplasarea pe scări nu este recomandată. Scările reprezintă unele dintre cele mai rigide elemente ale unei structuri, iar, în astfel de situații, tocmai elementele cu rigiditate ridicată sunt cele mai expuse riscului de cedare. De asemenea, utilizarea liftului este exclusă. În primele momente ale unui seism, alimentarea cu energie electrică este, de regulă, întreruptă, ceea ce face ca lifturile să devină nefuncționale și potențial periculoase.
În cazul în care persoanele se află în exterior, recomandarea este să se îndepărteze cât mai mult de clădiri, pentru a evita riscul de a fi lovite de elemente care se pot desprinde de pe fațadă, precum ornamente, suprafețe vitrate sau diverse echipamente. Totodată, este indicat să se evite apropierea de stâlpi sau copaci, care pot deveni, la rândul lor, surse de pericol.”, conchide Matei Sumbasacu, inginer constructor