Bucureștiul sub zăpadă: Un „patinoar” de lux administrat pe bucăți

0
6
bucurestiul-sub-zapada:-un-„patinoar”-de-lux-administrat-pe-bucati
Bucureștiul sub zăpadă: Un „patinoar” de lux administrat pe bucăți

Deși prognoza meteo a fost cunoscută cu zile înainte, Capitala a fost luată „prin surprindere”. În timp ce bulevardele principale au fost curățate relativ repede pentru a permite circulația transportului în comun, străzile dintre blocuri au rămas sub un strat gros de gheață și zăpadă timp de zile întregi.

Nemulțumirea cetățenilor a vizat în special trotuarele și stațiile de autobuz, unde responsabilitatea pare să se piardă mereu între operatorii de salubritate și asociațiile de proprietari, rezultând într-un peisaj urban impracticabil pentru persoanele în vârstă sau părinții cu cărucioare.

Cine deține „harta” deszăpezirii în București?

Spre deosebire de alte capitale europene, Bucureștiul are un sistem fragmentat. Fiecare sector are propriul contract (sau propria companie municipală), ceea ce duce adesea la situații absurde în care o stradă este curățată până la jumătate (limita de sector), iar restul rămâne acoperit de zăpadă.

Iată principalii furnizori de servicii de deszăpezire pentru cele 6 sectoare:

Sector Operatorul de Deszăpezire Observații
Sector 1 Compania Romprest Service Un contract marcat de lungi dispute juridice cu primăria, care afectează deseori calitatea serviciului.
Sector 2 Supercom SA Operatorul istoric al sectorului, care gestionează atât salubrizarea, cât și deszăpezirea.
Sector 3 Direcția Generală de Salubritate S3 Sectorul 3 utilizează o companie proprie, administrată de primărie, mizând pe utilaje achiziționate din bugetul local.
Sector 4 REBU / Totul Verde Serviciul este gestionat prin parteneriat cu companii municipale și operatori privați specializați.
Sector 5 Salubrizare Sector 5 Similar cu Sectorul 3, primăria a optat pentru un serviciu internalizat prin propria companie de salubritate.
Sector 6 Urban SA Operator privat cu tradiție în acest sector, responsabil pentru curățarea arterelor și a spațiilor publice.

De ce merge deszăpezirea „prost” în fiecare an?

  1. Lipsa forței de muncă: Deși utilajele există în flote, mulți operatori se plâng că nu găsesc suficienți șoferi și muncitori care să lucreze manual pe trotuare.

  2. Mașinile parcate: Operatorii invocă adesea imposibilitatea de a intra cu utilajele pe străzile secundare din cauza mașinilor parcate neregulamentar, care blochează accesul plugurilor.

  3. Coordonarea între sectoare: Nu există un centru unic de comandă. În timp ce utilajele Sectorului 3 pot fi „la linie”, la trecerea în Sectorul 2 situația se poate schimba radical, creând haos în trafic.

  4. Subdimensionarea contractelor: Uneori, numărul de utilaje scoase pe traseu este limitat de bugetul alocat per intervenție, operatorii preferând să economisească sare și motorină dacă ninsoarea nu este considerată „extremă”.


Ce urmează?

După fiecare ninsoare, primăriile de sector promit amenzi usturătoare pentru operatorii care nu și-au făcut treaba. Însă, până la rezolvarea disputelor contractuale și a lipsei de coordonare centralizată la nivelul Primăriei Generale, bucureștenii vor continua să privească zăpada nu ca pe o bucurie, ci ca pe o barieră în drumul spre muncă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.