Anul 2026 a început cu un duș rece pentru sute de mii de șoferi români care s-au trezit cu decizii de impunere record. Într-o analiză recentă a situației, premierul Ilie Bolojan a aruncat responsabilitatea în curtea primăriilor, dezvăluind totodată o anomalie legislativă bizară: în timp ce edilii au avut mână liberă să umfle taxele peste pragul minim, legea actuală îi împiedică acum să facă un pas înapoi, chiar dacă și-ar dori.
Capcana legislativă: „Bilet doar dus” către taxe mai mari
Premierul a explicat că multe administrații locale, sub presiunea nevoii de fonduri pentru infrastructură, au stabilit cote de impozitare mult peste minimul impus de Guvern. Acum, în fața nemulțumirii publice, unii primari ar vrea să dea înapoi, dar codul fiscal îi blochează.
„Legislația actuală le-a permis să crească mai mult decât nivelul minim, dar nu le permite să scadă. Analizăm o corecție urgentă prin legislație pentru ca primăriile să poată reveni la nivelul minim, dacă doresc, înainte de aprobarea bugetelor locale”, a precizat Bolojan.
„Raiul fiscal” al hibridelor a apus oficial
Cea mai mare undă de șoc a fost resimțită de posesorii de mașini hibride. Dacă până anul trecut aceștia beneficiau de reduceri de peste 95%, noua schemă de impozitare îi taxează acum aproape la fel ca pe posesorii de mașini convenționale, raportat la capacitatea motorului termic.
Bolojan a fost tranșant: excepțiile acordate în trecut au „evaporat” baza de impozitare a orașelor. Totuși, premierul a lăsat o portiță deschisă:
„Este adevărat că apare o percepție de nedreptate pentru mașinile hibrid, deoarece au fost echivalate strict cu puterea motorului. Acesta este un an de tranziție. Vom vedea cum se aplică și, dacă anumite lucruri nu sunt echitabile, vom face corecții pentru ca sistemul să fie corect.”
Harta impozitelor mari: Unde „arde” cel mai tare la buzunar?
Deși legea este națională, aplicarea ei a creat discrepanțe uriașe între marile orașe. Autoritățile locale din orașele magnet au profitat de marja de manevră pentru a-și securiza veniturile:
- București și Cluj-Napoca: Au adoptat cele mai agresive politici, unde impozitul pentru un hibrid cu motor de 2.0 litri a sărit de la o sumă simbolică (sub 10-20 lei) la câteva sute de lei, în funcție de capacitatea cilindrică.
- Iași și Timișoara: Au urmat rapid trendul, stabilind cote care penalizează mașinile mai vechi, dar care nu mai oferă „colacul de salvare” financiar pentru noile tehnologii hibride.
Ultima declarație a lui Bolojan: „Poluarea trebuie plătită, dar cu măsură”
Întrebat despre povara fiscală care pare să descurajeze tocmai pe cei care au investit în mașini mai puțin poluante, premierul a subliniat că noul sistem a fost validat de Comisia Europeană tocmai pentru că respectă principiul proporționalității cu poluarea.
În ultima sa intervenție pe acest subiect, Bolojan a punctat:
„Principiul este simplu: discount-uri pentru ce nu poluează și penalizări pentru ce este vechi. Totuși, trebuie să fim atenți să nu transformăm fiscalitatea într-o barieră. Primăriile au nevoie de bani pentru drumuri, dar cineva trebuie să compenseze aceste resurse dacă decidem să dăm prea multe scutiri. Vom analiza impactul real după primele luni de colectare.”
Concluzia noastră
Bucureștiul și marile orașe din România au devenit brusc locuri scumpe pentru proprietarii de mașini, indiferent de tehnologia de sub capotă. Dacă Guvernul nu va opera rapid modificările care să permită primăriilor să „taie” din taxe, riscăm ca 2026 să fie anul în care parcul auto va începe să îmbătrânească din nou, pe măsură ce șoferii vor amâna achiziția de hibride noi din cauza costurilor de posesie neașteptate.