Pe măsură ce numărul mașinilor electrice din România crește exponențial (depășind pragul de 60.000 de unități în 2025), o problemă majoră a devenit accesibilitatea stațiilor de încărcare. Fenomenul cunoscut sub numele de „ICEing” (atunci când un vehicul cu motor cu ardere internă ocupă un loc de încărcare) sau staționarea prelungită a mașinilor electrice care nu încarcă efectiv, blochează infrastructura critică.
1. Obiectivele propunerii legislative
Proiectul de modificare a Codului Rutier urmărește transformarea staționării nejustificate pe locurile de încărcare în contravenție. Principalele puncte de interes sunt:
- Fluidizarea accesului: Stația de încărcare nu este considerată un loc de parcare, ci un punct de alimentare. Reglementarea obligă utilizatorii să elibereze locul imediat ce procesul de încărcare s-a finalizat.
- Combaterea abuzurilor: Permite agenților de poliție sau poliției locale să aplice sancțiuni (amenzi sau puncte de penalizare) și, eventual, să dispună ridicarea vehiculului care blochează accesul.
- Predictibilitatea pentru utilizatori: În prezent, mulți șoferi de electrice își planifică rutele în funcție de stațiile disponibile în aplicații, dar ajung la destinație și găsesc locurile ocupate de mașini diesel/benzină sau de mașini electrice „abandonate” peste noapte fără a fi cuplate la curent.
2. Impactul asupra ecosistemului auto
Introducerea sancțiunilor ar putea aduce beneficii directe:
- Eficiență economică: Operatorii de stații pierd bani atunci când un loc este ocupat fără a consuma energie.
- Încurajarea adopției: Eliminarea stresului legat de găsirea unei stații libere (range/charging anxiety) îi poate convinge pe sceptici să facă trecerea la EV.
Cum se sancționează acest comportament în Uniunea Europeană?
România urmează un trend deja consolidat în restul Europei, unde statele au înțeles că infrastructura de încărcare trebuie protejată prin lege. Iată cum stau lucrurile în alte țări UE:
🇩🇪 Germania
Este una dintre cele mai stricte țări. Locurile marcate cu simbolul mașinii electrice sunt strict pentru vehiculele care încarcă.
- Sancțiuni: Amenzi de aproximativ 55 EUR, iar poliția are autoritatea de a ridica imediat vehiculul (costurile totale ajungând la câteva sute de euro). Chiar și mașinile electrice care nu încarcă pot fi amendate dacă depășesc timpul limită afișat pe panouri (de obicei 2-4 ore).
🇦🇹 Austria
Parcarea pe locurile de încărcare fără a fi cuplat la stație este ilegală.
- Sancțiuni: Amenzile pornesc de la 36 EUR și pot ajunge la sume mult mai mari dacă vehiculul blochează accesul în zone private cu acces public (cum sunt parcările supermarketurilor).
🇫🇷 Franța
Codul rutier francez încadrează blocarea stațiilor de încărcare la capitolul „staționare deranjantă” (stationnement gênant).
- Sancțiuni: Amendă de 35 EUR și posibilitatea ridicării mașinii. În marile orașe (Paris, Lyon), sancțiunile sunt aplicate riguros prin sisteme de monitorizare video.
🇳🇱 Țările de Jos (Olanda)
Cu cea mai mare densitate de stații din UE, Olanda aplică amenzi mari pentru vehiculele non-electrice care ocupă aceste locuri.
- Sancțiuni: Amenzi care depășesc adesea 90-100 EUR. Curtea Supremă din Olanda a stabilit clar că aceste locuri sunt destinate exclusiv „scopului de încărcare”, nu staționării simple.
🇪🇸 Spania
În marile metropole (Madrid, Barcelona), staționarea unui vehicul termic pe loc de EV este considerată contravenție gravă.
- Sancțiuni: Amenzi de până la 200 EUR.
Concluzie
Proiectul legislativ din România se aliniază normelor europene. Succesul acestuia va depinde însă de semnalizarea corectă (panouri adiționale care să explice clar că locul este strict pentru încărcare, nu pentru staționare) și de consecvența autorităților în aplicarea amenzilor. Fără aceste pârghii, stațiile de încărcare riscă să rămână simple locuri de parcare preferențiale pentru cei care doresc să evite aglomerația din marile orașe.