Oboseala şi lipsa de energie resimţite frecvent la începutul primăverii pot fi puse pe seama asteniei sezoniere, însă, în unele cazuri, aceste simptome pot ascunde o tulburare reală de somn, precum apneea obstructivă, avertizează medicii, cu prilejul Zilei Mondiale a Somnului, marcată în 13 martie.
Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, explică diferenţele dintre o adaptare sezonieră şi o afecţiune care poate pune viaţa în pericol. În timp ce astenia de primăvară este o reacţie temporară a organismului la schimbările de lumină şi temperatură, apneea obstructivă în somn este o tulburare cronică severă, caracterizată prin opriri repetate ale respiraţiei în timpul nopţii, informează un comunicat de presă al Spitalului de Pneumoftiziologie din Sibiu.
„În astenia de primăvară, oboseala este moderată şi se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În apneea în somn, somnolenţa diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar în timpul zilei, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite”, explică medicul sibian.
Există şi câteva semnale de alarmă care ar trebui să trimită pacientul la medic. Printre cele mai frecvente se numără sforăitul puternic şi constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzaţie de sufocare, durerile de cap matinale şi uscăciunea gurii la trezire.
Citește și
Primăvara poate agrava simptomele apneei de somn, mai ales în cazul persoanelor care suferă de alergii sezoniere.
„Alergiile pot provoca congestie nazală, ceea ce îngreunează respiraţia pe timpul nopţii şi poate accentua sforăitul şi episoadele de apnee”, spune medicul.
Riscul de apnee în somn este mai mare la persoanele supraponderale, la cele cu circumferinţă mare a gâtului, la bărbaţi, la persoanele de peste 40 de ani, dar şi la fumători sau la cei care consumă alcool seara. Afecţiunea poate apărea însă şi la persoane normoponderale sau la femei, mai ales după menopauză.
Diagnosticul se stabileşte prin studii de somn, realizate fie în laborator – polisomnografie -, fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu.
Netratată, apneea în somn poate avea consecinţe serioase asupra sănătăţii.
„Apneea de somn netratată creşte riscul de hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau stop cardio-respirator în timpul somnului. De asemenea, poate favoriza apariţia sindromului metabolic şi a diabetului zaharat şi are consecinţe neuro-psihiatrice precum somnolenţa excesivă, tulburările de memorie şi concentrare sau anxietatea”, avertizează dr. Scridon.
Tratament
În formele moderate şi severe, tratamentul standard este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menţine căile respiratorii deschise în timpul somnului. În paralel, medicii recomandă scăderea în greutate, renunţarea la fumat, evitarea alcoolului seara şi tratarea problemelor ORL.
Mesajul specialiştilor este că oboseala persistentă nu ar trebui ignorată. Prin urmare, atunci când persoanele se confruntă frecvent cu oboseală accentuată, somnolenţă în timpul zilei sau sforăit persistent să solicite un consult medical. Un diagnostic corect şi un tratament adecvat pot îmbunătăţi semnificativ calitatea somnului şi starea generală de sănătate.
Editor : Sebastian Eduard