Apar noi informații în ancheta privind presupusul atac al Kievului asupra palatului de la Valdai al lui Vladimir Putin. Analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) spun că nu au găsit nicio dovadă care să susțină afirmația ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, despre o presupusă „lovitură ucraineană” cu drone asupra reședinței lui Putin din regiunea Novgorod, transmite marți agenția de presă Ukrinform. Unii analiști ruși disidenți, care trăiesc în Occident, au calificat, la rândul lor, așa-zisul atac cu drone drept o „diversiune” a Kremlinului pentru a sabota negocierile de pace.
ISW: Neconcordanțe în declarațiile rușilor
Potrivit ISW, atacurile ucrainene confirmate asupra teritoriului rus sunt de obicei susținute de dovezi care pot fi găsite pe surse deschise, inclusiv videoclipuri geolocalizate, activități ale apărării aeriene ruse, explozii, incendii, coloane de fum în apropierea țintelor, precum și rapoarte ale autorităților locale și ale mass-media ruse. Analiștii ISW nu au observat însă astfel de înregistrări video, relatări locale sau regionale despre atacuri ucrainene în apropierea reședinței lui Putin care să coroboreze declarația lui Lavrov.
În plus, ISW a subliniat neconcordanțele din declarațiile părții ruse. Lavrov a afirmat că 89 de drone ucrainene au fost doborâte deasupra regiunii Novgorod, în timp ce Ministerul Apărării al Rusiei a raportat doar 47 de drone în noaptea de 28-29 decembrie. Potrivit analiștilor, astfel de discrepanțe subminează și mai mult credibilitatea declarațiilor ministrului rus de Externe.
ISW a reamintit că forțele ucrainene au lovit anterior ținte militare în regiunea Novgorod, iar aceste atacuri au fost însoțite de dovezi convingătoare din surse deschise. De această dată, însă, Kremlinul nu a furnizat nicio dovadă care să susțină afirmațiile sale.
Publicația independentă rusă SOTA a raportat, de asemenea, că locuitorii din Valdai nu au auzit activitate de apărare aeriană în noaptea în care, potrivit versiunii Kremlinului, forțele ruse respingeau un atac masiv cu drone ucrainene.
Analiști: „Rusia creează o diversiune”
Unii analiști ruși disidenți care trăiesc în Occident, precum militantul pentru drepturile omului Vladimir Osecikin, fondatorul platformei Gulagu.net a calificat așa-zisul atac cu drone asupra reședinței lui Putin drept o „diversiune” a Kremlinului pentru a sabota negocierile de pace. Acest „fake news” a început să fie răspândit după întâlnirea președintelui Volodimir Zelenski cu președintele SUA, Donald Trump, pe 28 decembrie, în Florida, afirmă Osecikin. În cadrul întâlnirii, s-a discutat un plan de încheiere a războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit lui Trump, negocierile au fost bune, iar părțile erau „aproape de un acord”.
Întrebat marți de reporterii din Moscova ce dovezi are Kremlinul că reședința lui Putin a fost într-adevăr atacată, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a răspuns: „Nu cred că ar trebui să existe vreo dovadă necesară dacă se efectuează un raid masiv cu drone, care a fost neutralizat datorită muncii eficiente a apărării aeriene. În ceea ce privește resturile de la dronele presupuse a fi fost doborâte, nu pot spune nimic despre asta, este mai degrabă un subiect pentru armata noastră. Vedem că Zelensky însuși încearcă să nege acest lucru, iar multe mass-media occidentale, batjocorind regimul de la Kiev, încep să răspândească ideea că, spun ei, nu a fost așa. Acestea sunt afirmații nebunești”.
Localnicii n-au auzit drone sau explozii
Locuitorii regiunii Novgorod, unde se află respectiva reședință a lui Putin, nu au auzit drone sau explozii în ultimele nopți. Nici în regiune nu au fost emise alerte de raid aerian. Aceste dovezi suplimentare sugerează că povestea lui Lavrov despre 91 de drone ucrainene care au atacat reședința „Dolghie Borodî” („Bărbi Lungi”) a lui Putin din regiunea Novgorod a fost o invenție, scrie platforma media rusă de opoziție „Mojem Obiasniti” („Putem explica”).
Reședința lui Putin, „Dolghie Borodî” este situată la nord-est de orașul Valdai, unde locuiesc până la 14.000 de oameni. Lacul Valdai separă orașul de reședință.
Publicația a intervievat mai mulți localnici. Niciunul dintre ei „nu a primit mesaje despre vreo amenințare cu drone, iar locuitorii din Valdai nu au auzit sunetele caracteristice dronelor sau exploziilor de la doborârea lor”. Un locuitor a spus că oamenii de aici nu au auzit nimic despre presupusul „atac masiv” ucrainean. Despre acest presupus atac nu s-a discutat nici pe aplicațiile de mesagerie locale.
După cum au remarcat jurnaliștii de la „Mojem obiasniti”, dacă ar fi avut loc într-adevăr un atac masiv, mulți locuitori ai orașului l-ar fi auzit. Mai mult, potrivit publicației, veștile se răspândesc rapid printre locuitori. În plus, aceștia știu întotdeauna când Putin se află la reședință, deoarece este adus cu elicopterul.
„Palatul” lui Putin, puternic apărat
Situat pe malul unui lac împădurit, la aproximativ 350 de kilometri nord-vest de Moscova, în vecinătatea unui parc național, complexul balnear Valdai al președintelui Putin dispune de piscină, saună, baie de aburi, teren de golf, pistă de karting, heliport, gară, tren blindat dedicat și un palat principal de aproximativ 1.200 de metri pătrați.
Sistemele de apărare aeriană – care au fost modernizate continuu din 2022 – includ, potrivit surselor deschise, cel puțin 12 sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă și medie de acțiune Pantsir-S1, radare suplimentare de apărare aeriană și cel puțin un sistem de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune S-400, ceea ce face ca spațiul aerian deasupra proprietății Valdai să fie cel mai bine apărat din Rusia după Kremlin.
Presupusul atac asupra reședinței lui Putin
Moscova a acuzat Ucraina că a atacat reședința lui Vladimir Putin și a amenințat cu un răspuns. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că țintele și momentul unui atac de represalii au fost deja identificate ca răspuns la presupusul atac asupra reședinței de stat.
În același timp, partea rusă nu a prezentat dovezi convingătoare pentru a-și susține afirmațiile.
Ministrul rus de externe a declarat, de asemenea, că „Rusia își va reconsidera poziția de negociere ca răspuns la atacul asupra reședinței lui Putin”. El a afirmat că Rusia „își rezervă dreptul de a riposta împotriva Ucrainei”.
Președintele Volodimir Zelenski a respins afirmațiile Kremlinului, numindu-le drept o „farsă”, potrivit agențiilor de presă Ukrinform și Dialog.
Reacții internaționale la afirmațiile Rusiei
Susținătorii Kremlinului din străinătate au intervenit marți cu comentarii în care condamnau Kievul și acceptau afirmațiile Moscovei despre „atac” ca atare.
Prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif a condamnat cu fermitate Kievul într-o postare pe „X” marți, calificând presupusul raid împotriva reședinței lui Putin drept „o amenințare gravă la adresa păcii, securității și stabilității”.
Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite (EAU) a emis o declarație oficială în care condamnă cu fermitate „încercarea de a viza” reședința lui Putin ca fiind „deplorabilă” și a afirmat că EAU este solidară cu Rusia și cu președintele Putin.
Prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, a declarat reporterilor că este „profund îngrijorat” de escaladarea raportată și a afirmat că aceasta ar putea crea „și mai multă instabilitate”.
Michael Flynn, fost consilier pentru securitate națională al președintelui american Donald Trump, a afirmat într-o postare pe rețelele de socializare, fără a oferi dovezi, că agenți speciali ai UE au fost implicați în atacul asupra reședinței lui Putin și a sugerat că oficialii europeni au dat undă verde presupusei operațiuni de atac.
Editor : C.A.