Conflictul cu Iranul ridică noi provocări pentru statele din Golf, care, deși acționează defensiv, trebuie să se pregătească pentru o posibilă intensificare a crizei. Experții în politică externă avertizează că tensiunile ar putea intra într-o fază mult mai periculoasă, obligând liderii regionali să analizeze cu atenție toate opțiunile strategice, arată The Guardian.
Explozia a răsunat atât de puternic deasupra portului din Dubai, încât geamurile zgârie-norilor și ale hotelurilor de lux din jur au scos un zgomot asurzitor și neliniștitor. „A sunat aproape, crezi că o rachetă a lovit ceva?”, i-a spus un tânăr prietenului său în timp ce sorbeau din cafea. Cu câteva momente înainte, toate telefoanele mobile din apropiere sunaseră cu o alarmă stridentă, noua normalitate pentru cei care locuiesc în Golf, avertizând asupra atacurilor cu rachete și drone din zonă. Clienții abia au ridicat privirea.
O altă alertă a fost emisă câteva momente mai târziu. Sistemele de apărare aeriană și avioanele de vânătoare ale Emiratelor Arabe Unite au interceptat cu succes „rachete balistice, drone și muniții zburătoare” și totul era în siguranță în Dubai – deocamdată. Imaginile din noaptea precedentă au surprins aceste sisteme în acțiune, doborând o dronă într-o minge de foc deasupra centrului de convenții din Dubai, resturile căzând ca niște artificii.
Timp de 20 de zile, de când SUA și Israelul au început bombardarea Iranului, statele din Golf s-au confruntat cu un baraj neîncetat de mii de drone și rachete iraniene lansate asupra aeroporturilor, hotelurilor, porturilor, bazelor militare, cartierelor financiare, centrelor de date și blocurilor de apartamente. Deși acest lucru a reprezentat un atac de neînțeles asupra suveranității, securității și economiei lor – în Dubai, spulberând o iluzie de siguranță și strălucire crucială din punct de vedere economic – țările din Golf au răspuns până acum doar defensiv, cheltuind miliarde pe interceptori care au reușit să doboare aproximativ 90% din rachetele balistice ale Iranului.
Prioritatea absolută a Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG) – gruparea politică a țărilor din Golf – a fost aceea de a evita să fie târâte într-un război care nu este al lor și pe care au încercat cu disperare să-l oprească.
Însă ultimele zile au fost marcate de teama tot mai mare că războiul din Orientul Mijlociu intră într-o nouă etapă, și mai periculoasă, una care reprezintă o amenințare existențială pentru țările din Golf – iar presiunea asupra acestora de a riposta este în creștere. După ce Israelul a atacat câmpul de gaze South Pars din Iran, primele atacuri țintite asupra producției sale de combustibili fosili de la începutul războiului, regimul iranian a promis să nu dea dovadă de „nicio reținere” în ripostarea împotriva infrastructurii energetice din Golf, cea mai apropiată și mai ușoară țintă a sa.
„Escaladare periculoasă”
Iranul s-a ținut de cuvânt. În Qatar, aproape o cincime din capacitatea de export de gaz natural lichefiat a fost distrusă într-un atac asupra complexului de gaze Ras Laffan.
Autoritățile din Abu Dhabi, din Emiratele Arabe Unite, au fost nevoite să oprească operațiunile la instalația de gaze Habshan și la câmpul Bab, calificând atacurile drept o „escaladare periculoasă”.
Compania petrolieră de stat din Kuweit, KPC, a declarat că rafinăria sa Mina al-Ahmadi a fost lovită de mai multe atacuri cu drone vineri dimineața, iar Arabia Saudită a declarat că două dintre rafinăriile sale de petrol au fost țintite.
Între timp, Iranul a continuat să blocheze Strâmtoarea Ormuz, prin care se exportă către restul lumii cea mai mare parte a petrolului și a gazelor produse în Golf.
„Din perspectiva CCG, acest război a scos la iveală o realitate profund îngrijorătoare: toate cele trei părți implicate devin din ce în ce mai iraționale și detașate de realitate, fiecare urmărind agende care amenință să tragă regiunea și lumea într-un loc foarte întunecat”, a declarat Ali Bakir, profesor asistent de afaceri internaționale, securitate și apărare la Universitatea din Qatar.
Un lider din Golf l-a descris în privat pe Trump drept „cățelul” lui Netanyahu
Deși mici, statele petroliere din Golf sunt, în mare parte, foarte bogate și înarmate până în dinți cu arme și avioane avansate cumpărate din SUA. Ca grup de șase state – Arabia Saudită, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Bahrain și Oman –, țările CCG dețin în total aproximativ 2.000 de avioane militare de tip F-15 și F-18, în timp ce alte puteri occidentale stau la coadă pentru a le vinde și mai multe arme. Cu toate acestea, doar Arabia Saudită și, într-o măsură mai mică, Emiratele Arabe Unite au experiență în războiul aerian la scară largă.
Bakir a afirmat că Iranul „se joacă cu focul” prin intensificarea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golf. „Presiunea asupra statelor CCG de a trece de la o poziție defensivă la una ofensivă va crește – mai ales pe măsură ce stocurile de rachete interceptoare se epuizează”, a spus el.
De când Donald Trump a început să bombardeze Iranul, Washingtonul a exercitat presiuni asupra statelor CCG pentru a se alătura „taberei sale”. Cu toate acestea, așa cum au subliniat Bakir și alții, consecințele pe termen lung ale intervenției militare s-ar putea dovedi prea costisitoare pentru ca statele din Golf să le poată justifica și riscă să devină o capcană geopolitică periculoasă.
„America a vrut asta”
Nu numai că ar legitima un război la care CCG s-a opus vehement, spun analiștii, dar neîncrederea față de Trump este acum profundă în rândul liderilor din Golf și există o teamă palpabilă că o ripostă a CCG împotriva Iranului ar fi folosită de SUA ca pretext pentru a se retrage și a declara victoria. „CCG ar rămâne cu un război sângeros și fără sfârșit cu Iranul, care ar marca generații întregi”, a spus Bakir.
Arabia Saudită a fost printre cele mai agresive în răspunsul său față de Iran. Joi, ministrul de externe, prințul Faisal bin Farhan, a declarat că Arabia Saudită „își rezervă dreptul de a întreprinde acțiuni militare dacă se consideră necesar”.
Cu toate acestea, analiștii au perceput aceste declarații mai degrabă ca pe o încercare a prințului moștenitor saudit, Mohammed bin Salman – încă afectat de atacurile houthi din Yemen – de a-și demonstra puterea pe plan intern. Puțini cred că Arabia Saudită ar acționa singură pentru a se alătura războiului, având în vedere riscurile la care s-ar expune și pericolul de a extinde și mai mult conflictul. În același timp, un acord al CCG privind o eventuală intervenție colectivă pare greu de atins.
„Nici măcar nu este războiul Americii”
Statele din Golf rămân, de asemenea, suspicioase că SUA acționează ca o forță alternativă pentru Israel și că încearcă să obțină hegemonia asupra Orientului Mijlociu. Într-un articol publicat săptămâna aceasta în The Economist, ministrul omanez Badr Albusaidi a afirmat că SUA „și-au pierdut controlul asupra politicii externe”. Un lider din Golf l-a descris în privat pe Trump drept „cățelul” lui Benjamin Netanyahu.
„Mă îndoiesc foarte mult că vreun stat arab din Golf s-ar alătura vreodată războiului americano-israelian, deoarece, așa cum au spus cu toții în repetate rânduri: acesta nu este războiul nostru”, a declarat Fawaz Gerges, profesor de relații internaționale la London School of Economics. „Ei cred că nici măcar nu este războiul Americii.”
Cu toate acestea, așa cum a subliniat Gerges, țările din Golf s-au trezit „într-o situație imposibilă, între ciocan și nicovală”, încercând să găsească un echilibru între necesitatea de a-și apăra suveranitatea și cea de a-și proteja securitatea regională în viitor.
Realitatea cu care se confruntă acum liderii din Golf este că regimul iranian rămâne bine înrădăcinat, iar asasinarea de către SUA și Israel a liderului suprem, Ali Hosseini Khamenei, a șefului Consiliului Suprem de Securitate Națională, Ali Larijani, și a ministrului informațiilor, Esmail Khatib, precum și a zeci de alți oficiali din domeniul apărării și securității, nu a reușit până acum să determine o capitulare.
„Iranul a depășit toate limitele”, a spus el. „Dar statele arabe din Golf trebuie să se gândească la viitor și la cum ar putea arăta Iranul după război. Un Iran rănit, înfuriat și sângerând ar putea amenința cu adevărat securitatea și interesele economice ale Golfului în viitorul previzibil. O ofensivă militară riscă doar să-i antagonizeze și mai mult.”
„Între ciocan și nicovală”
El a pus, de asemenea, la îndoială probabilitatea ca statele din Golf să se alăture apelului lui Trump de a trimite nave de război pentru a securiza strâmtoarea Hormuz, care favorizează geografic Iranul și este notoriu dificil de securizat. „Mă îndoiesc foarte mult, deoarece acestea nu dispun de resursele navale necesare, iar trimiterea de flote în strâmtoarea Hormuz este o capcană care le va atrage în război”, a spus Gerges.
Dar, pe măsură ce speranțele pentru o soluție diplomatică iminentă s-au estompat, s-a produs și o înăsprire a opiniei liderilor și gânditorilor din Golf cu privire la Iran, precum și o presiune crescândă asupra SUA pentru a continua cu decimarea totală a capacităților militare ale Iranului.
„Țările CCG înțeleg că acest regim este acum extrem de periculos, chiar instabil – nici măcar nu știm cine conduce cu adevărat țara”, a spus Muhanad Seloom, conferențiar în politică internațională și securitate la Institutul de Studii Postuniversitare din Doha și fost diplomat qatarez.
„Destrămarea definitivă a regimului iranian de către SUA este, fără îndoială, singura opțiune pe care o avem în prezent. Altfel, de fiecare dată când Iranul se află sub presiune, ei știu că pot lovi Golful, știu că pot bloca Strâmtoarea Ormuz, iar asta va fi eficient. Aceasta reprezintă o amenințare existențială pentru CCG.”
Seloom a fost susținut de Abdulkhaleq Abdulla, profesor asociat de științe politice la Universitatea din Emiratele Arabe Unite. „America a vrut asta”, a spus el. „Așa că să o ducă la capăt.”
Editor : C.A.