Politicienii din Occident au uitat că bomba atomică nu este o jucărie, ci o responsabilitate uriașă. Această stare a lucrurilor este regretabilă, a declarat ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev, într-un interviu acordat cotidianului Izvestia.
„Este regretabil că există politicieni în Occident care uită că bomba atomică nu este o jucărie și că deținerea unei astfel de arme este, în primul rând, o responsabilitate uriașă față de propriul popor și față de întreaga umanitate”, a subliniat el.
După cum a afirmat Lipaev, în chestiuni legate de sfera nucleară, „frivolitatea, aventurismul și abordările oportuniste” sunt inacceptabile.
Răspândirea pe continent a armelor de distrugere în masă, cu posibila dispersare a controlului asupra acestora, creează amenințări și pentru securitatea Rusiei, a declarat pentru Izvestia ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev.
„Ca răspuns la posibila apariție a ogivelor franceze în regiune, Moscova ar putea consolida securitatea Crimeei și spori potențialul de lovire al Flotei Mării Negre, consideră experții”, notează ziarul citat.
Ce țări europene participă la inițiativa nucleară a Franței
„Propunerea franceză privind „umbrela nucleară” deasupra Europei capătă contururi concrete. Președintele Emmanuel Macron a anunțat la începutul lunii martie că Marea Britanie, Belgia, Grecia, Germania, Danemarca, Țările de Jos, Polonia și Suedia s-au alăturat deja oficial negocierilor privind descurajarea nucleară comună.
Parisul le propune partenerilor săi schimbul de informații de intelligence, canale speciale de comunicații, precum și amplasarea de vectori de arme nucleare pe teritoriul lor. În prezent, Franța dispune de două componente ale triadei nucleare din trei: avioanele Rafale echipate cu rachete ASMP-A și submarinele nucleare.
În Europa de Est, România, Polonia și Estonia au răspuns apelului Franței la negocieri. La Varșovia se vorbește deschis despre planurile de a obține arme nucleare, inclusiv cu ajutorul Parisului. Tallinn este, de asemenea, gata să discute această chestiune cu acesta”, scrie Izvestia.
Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că, pe termen mediu, „nu se pune problema componentelor nucleare pe teritoriul român”, notează sursa citată.
„Președintele român a invocat, ca justificare a refuzului său, «umbrela nucleară» a NATO, reprezentată de SUA. Anterior, Bucureștiul a permis Statelor Unite să amplaseze avioane de vânătoare și până la 500 de militari la baza aeriană Mihail Kogălniceanu pentru a sprijini operațiunea împotriva Iranului. Cu toate acestea, rolul șefului statului român este totuși limitat, puterea executivă în țară fiind împărțită între președinte și guvern. Guvernul își exprimă «deschiderea către dialog» cu partenerii strategici, dar subliniază că orice decizie finală trebuie luată de Consiliul Superior al Apărării Naționale”, scrie publicația rusă.
Cum va reacționa Rusia la desfășurarea forțelor nucleare ale Franței
Răspândirea armelor nucleare, cu posibila dispersare a controlului asupra acestora, creează amenințări nu numai pentru securitatea Rusiei, ci și pentru toate statele de pe planetă, a declarat pentru Izvestia ambasadorul Rusiei în România, Vladimir Lipaev.
„Este regretabil că în Occident există politicieni care uită că bomba atomică nu este o jucărie, iar deținerea unui astfel de tip de armament reprezintă, în primul rând, o responsabilitate enormă față de propriul popor și față de umanitate în ansamblu. Lejeritatea, aventurismul și abordarea oportunistă în chestiuni atât de serioase sunt inadmisibile”, a subliniat diplomatul.
Potrivit acestuia, pentru București, problema extinderii „umbrelei nucleare” franceze asupra sa nu este de actualitate, cel puțin pentru moment. Din punct de vedere economic, România depinde aproape în totalitate de Uniunea Europeană, care reprezintă 72% din cifra sa de afaceri, iar în domeniul apărării se bazează în totalitate pe SUA ca forță principală în cadrul NATO.
„Cât de justificate sunt speranțele în sprijinul american se poate judeca după eficiența și fiabilitatea protecției militare pe care Statele Unite au oferit-o aliaților lor din Orientul Mijlociu din Golful Persic în timpul conflictului declanșat de acestea cu Iranul. Se pare că un astfel de nivel de protecție convine României”, a subliniat ambasadorul.
„Gradul de amenințare pentru Rusia va depinde direct de numărul de rachete franceze din dotarea nucleară și de vectorii care ar putea apărea acolo, precum și de forțele de uz general care le acoperă. În ansamblu, acest lucru va contribui la deteriorarea echilibrului strategic pe teatrul de operațiuni „maro-negru” al reținerii reciproce dintre Rusia și NATO”, a declarat pentru Izvestia Dmitri Stefanovici, cercetător la Centrul de Securitate Internațională al IMEMO RAN.
„După încheierea operațiunii militare speciale, vor fi necesare măsuri serioase pentru refacerea și consolidarea forțelor și mijloacelor pe Peninsula Crimeea, în primul rând în ceea ce privește armamentul rachetă de mare rază de acțiune, forțele aeriene militare și mijloacele de apărare aeriană și antirachetă. De asemenea, ar trebui consolidat potențialul Flotei Mării Negre, atât în ceea ce privește capacitatea de lovire, cât și în ceea ce privește apărarea aeriană și spațială”, consideră expertul citat de publicația rusă.
În ce alte țări ar putea apărea armele nucleare ale Franței
La inițiativa lui Macron reacționează pozitiv unele țări din Europa de Vest și de Nord. Ministrul de Externe al Belgiei, Maxim Prévot, a declarat că Bruxellesul ar putea pune la dispoziție bazele sale aeriene pentru avioanele franceze capabile să transporte arme nucleare. Nici în Danemarca nu se exclude un astfel de scenariu, iar Suedia ar putea fi de acord cu amplasarea unui arsenal nuclear pe teritoriul său în timp de război, a declarat ministrul Apărării al țării, Pal Jonsson, notează Izvestia.
La Berlin, părțile au format deja un grup bilateral de nivel înalt pentru cooperarea nucleară. Ca prim pas, armata germană va participa încă din 2026 la exercițiile forțelor nucleare franceze. De asemenea, părțile poartă negocieri cu compania aerospațială ArianeGroup privind o potențială achiziție a unei noi rachete balistice terestre, scrie sursa citată.
„Posibilitatea amplasării armelor nucleare franceze pe teritoriul unei țări europene va depinde de doi factori cheie. În primul rând, de hotărârea și interesul partenerului, deoarece partea gazdă își asumă automat riscul de a deveni o țintă prioritară pentru Rusia în cazul unui conflict. În al doilea rând, de cât de necesar este acest lucru din punct de vedere strategic pentru Paris și ce obiective militar-politice concrete va servi”, a subliniat în discuția cu Izvestia analistul Centrului de Studii Mediterane al Universității Naționale de Economie din Rusia, Tigran Meloian.
„Cu toate acestea, amplasarea focoaselor nucleare franceze în afara jurisdicției Franței este totuși extrem de puțin probabilă. Acest lucru va necesita schimbări doctrinare serioase și construirea unei infrastructuri corespunzătoare”, a remarcat expertul.
În opinia lui Meloian, scenariul cel mai probabil este amplasarea pe teritoriul aliaților a avioanelor Forțelor Aeriene Franceze capabile să transporte arme nucleare, ceea ce, la rândul său, va fi prezentat ca un fenomen temporar, legat de desfășurarea exercițiilor militare comune.
Consolidarea arsenalului nuclear al Franței va influența dialogul privind controlul armamentului nuclear. Tratatul privind armele ofensive strategice (START) a expirat la 5 februarie. Potrivit presei occidentale, Rusia, SUA și China mențin contactele în vederea elaborării unui nou acord. Se știe că Moscova insistă asupra includerii arsenalelor nucleare ale Marii Britanii și Franței. Dorința Parisului de a-și extinde „umbrela nucleară” asupra Europei nu va contribui, evident, la avansarea negocierilor, scrie Izvestia în încheierea articolului.
Editor : M.C