Primăvara este asociată, în mod tradițional, cu ideea de reînnoire, înflorire și vitalitate. Pentru persoanele sensibile la alergii, această perioadă poate aduce și o serie de neplăceri. Odată cu revenirea naturii la viață, polenul eliberat de arbori, flori și alte plante devine unul dintre principalii factori declanșatori ai reacțiilor alergice. Acestea se manifestă prin simptome precum strănut frecvent, congestie nazală, mâncărimi sau iritații oculare. De multe ori, semnele sunt confundate cu o răceală obișnuită, însă, spre deosebire de aceasta, alergiile persistă pe tot parcursul sezonului și reapar ciclic, afectând confortul zilnic, calitatea somnului și activitățile desfășurate în aer liber. Într-un interviu acordat Digi24.ro, Petruțescu Brîndușa, medic primar în alergologie și imunologie clinică, a explicat cum pot fi recunoscute semnele specifice care apar primăvara și care sunt cele mai eficiente metode prin care pot fi ameliorate.
Identificarea timpurie a acestor simptome și adoptarea unor măsuri preventive adecvate sunt esențiale pentru menținerea stării de sănătate și pentru reducerea riscului de apariție a complicațiilor respiratorii.
Ce sunt alergiile de primăvară
„Alergiile de primăvară reprezintă reacții exagerate ale sistemului imunitar la factorii de mediu specifici acestui sezon, în special la polenul eliberat de plante. Manifestările pot varia ca intensitate, de la forme ușoare până la episoade mai severe. În cele mai multe cazuri, acestea se manifestă prin rinită alergică sau conjunctivită alergică, afecțiuni care apar frecvent concomitent. În situațiile mai grave, alergiile sezoniere pot duce la complicații respiratorii, inclusiv la declanșarea crizelor de astm alergic.”, a explicat Dr. Petruțescu Brîndușa
Cum diferențiem alergiile sezoniere de răceală sau alte afecțiuni respiratorii
Spre deosebire de alergiile sezoniere, care pot persista mai mult de două săptămâni și reapar ciclic pe parcursul perioadei de polen, infecțiile respiratorii – de cele mai multe ori de origine virală – sunt însoțite frecvent de dureri în gât, febră, frisoane, dureri musculare sau articulare și o stare generală de oboseală. De regulă, aceste simptome dispar în cel mult două săptămâni.
Principalele cauze ale alergiilor de primăvară
„În România, sezonul alergiilor de primăvară poate începe încă din luna februarie, odată cu polenizarea timpurie a arborilor din familia mesteacănului, precum arinul, alunul sau carpenul. Polenul eliberat de acești arbori poate declanșa reacții alergice chiar înainte ca temperaturile să crească semnificativ.
Pe măsură ce sezonul avansează, și alte specii de arbori – precum frasinul, stejarul, plopul, fagul, salcia sau platanul – încep să elibereze polen, proces care se desfășoară, de regulă, până în luna aprilie. În această perioadă crește și riscul apariției rinitelor și conjunctivitelor alergice.
Tot primăvara începe și perioada de înflorire a gramineelor sălbatice, cum sunt iarba de gazon, timoftica, firuța sau golomatul, dar și a unor culturi agricole, precum grâul, orzul, ovăzul sau secara. Polenul provenit de la aceste plante este frecvent asociat cu episoade alergice persistente, care pot afecta semnificativ confortul zilnic și calitatea vieții persoanelor sensibile.”, a mai adăugat medicul alergolog
Cine este mai predispus la alergiile de primăvară
„Predispoziția la alergiile sezoniere este influențată în mare măsură de factorii genetici. Astfel, dacă unul dintre părinți suferă de alergii, copiii au un risc estimat de aproximativ 30-40% de a dezvolta reacții similare. În situația în care ambii părinți sunt afectați, probabilitatea poate crește până la 60-70%.
Copiii și tinerii adulți se numără, de asemenea, printre categoriile mai vulnerabile, deoarece sistemul lor imunitar este mai reactiv. Totodată, prezența dermatitei atopice în copilărie poate crește riscul apariției altor afecțiuni alergice, precum rinita alergică sau astmul, pe măsură ce copilul crește.
Un rol important îl are și mediul în care trăiesc persoanele sensibile. În zonele urbane, nivelul ridicat al poluării poate intensifica simptomele alergice, deoarece particulele poluante facilitează pătrunderea alergenilor în mucoasa respiratorie și amplifică reacțiile organismului.”, a mai explicat sursa Digi24.ro
Simptomele alergiilor de primăvară: de la forme ușoare la cele severe
„Simptomele alergiilor de primăvară apar, în general, la nivelul principalelor «porți de intrare» ale alergenilor în organism și pot varia ca intensitate, de la manifestări ușoare până la reacții mai severe.
Mucoasa nazală
Primele semne ale sensibilității sezoniere se resimt adesea la nivelul mucoasei nazale, provocând disconfort și perturbând activitățile zilnice. Printre manifestările frecvente se numără: Strănuturi repetate, senzație de mâncărime, secreții apoase ori nas înfundat.
Mucoasa conjunctivală
Ochii pot fi, de asemenea, afectați, iar mucoasa conjunctivală reacționează la particulele alergene din aer prin lacrimare abundentă, mâncărime și senzație de arsură și roșeață și iritație.
Mucoasa bronșică
În cazurile mai severe, particulele din mediu ajung la nivelul mucoasei bronșice, declanșând reacții care afectează respirația și starea generală. Printre acestea se numără crize de astm, tuse persistentă, dificultăți de respirație și senzație de sufocare, dar și respirație șuierătoare. În formele severe, consultul unui medic alergolog este indispensabil pentru gestionarea corectă a reacțiilor.”, a adăugat medicul specialist
Cum pot fi diagnosticate alergiile de primăvară
„Diagnosticul alergiilor de primăvară se realizează de obicei de către medicul specialist (alergolog), prin două metode principale: testarea cutanată alergologică „prick” și dozarea imunoglobulinelor E (IgE) specifice din sânge.
Testarea cutanată „prick” este cea mai veche metodă de diagnostic și este gratuită în România. Procedura implică aplicarea pe piele a unor extracte standardizate de alergeni, precum polenurile, iar reacția locală apare rapid, confirmând sensibilizarea alergică în doar 15-30 de minute.
Dozarea IgE – analiză care presupune recoltarea unei probe de sânge și testarea acesteia în laborator pentru a identifica răspunsul imun la alergeni. Rezultatele se obțin în câteva zile lucrătoare, însă pot exista variații între laboratoare, în funcție de tehnica utilizată.
Alegerea metodei depinde de severitatea simptomelor, istoricul medical și recomandarea specialistului, fiecare test având avantaje specifice în confirmarea alergiilor sezoniere.”, a mai precizat sursa Digi24.ro
Măsuri simple pentru a evita factorii care provoacă alergii
„Pentru a diminua disconfortul provocat de alergiile sezoniere, este recomandată monitorizarea zilnică a nivelului de polen și limitarea activităților în aer liber atunci când concentrațiile sunt ridicate. De regulă, valorile sunt mai mari dimineața, între orele 6:00 și 10:00, precum și în zilele uscate și vântoase.
Evitarea plimbărilor în parcuri, pe câmpuri sau în zone cu vegetație densă, purtarea ochelarilor de soare și, atunci când este necesar, utilizarea unei măști de protecție pot contribui semnificativ la reducerea expunerii la alergeni.
La întoarcerea acasă, este recomandată schimbarea hainelor și efectuarea unui duș rapid, iar spălarea părului seara poate reduce semnificativ contactul cu particulele alergene acumulate pe piele și pe firele de păr.
De asemenea, uscarea rufelor în interior și menținerea ferestrelor închise în perioadele cu nivel ridicat de polen pot preveni pătrunderea alergenilor în locuință. Aerisirea este indicată seara sau după ploaie, atunci când concentrațiile de polen din aer sunt mai scăzute.
În completarea acestor măsuri, utilizarea purificatoarelor de aer cu filtru HEPA sau a aparatelor de aer condiționat dotate cu filtre speciale poate contribui la menținerea unui mediu interior mai sigur pentru persoanele sensibile.”, a mai precizat Dr. Petruțescu Brîndușa, medic primar alergolog
Tratamente eficiente pentru alergiile sezoniere
„Gestionarea alergiilor sezoniere poate fi realizată fie prin ameliorarea simptomelor, fie prin intervenții care vizează cauza reacției alergice. În ceea ce privește tratamentul simptomatic, cele mai frecvent utilizate opțiuni sunt antihistaminicele orale, spray-urile nazale, picăturile oftalmice și inhalatoarele. Acestea pot reduce temporar manifestările neplăcute, însă efectele dispar, de regulă, odată cu întreruperea tratamentului.
Singura metodă care acționează asupra cauzei alergiei este imunoterapia alergenică, cunoscută și sub denumirea de desensibilizare sau „vaccin pentru alergie”. În România, această terapie este disponibilă sub formă de picături administrate sublingual și, mai recent, sub formă de tablete. Costurile sunt însă suportate integral de pacienți, întrucât tratamentul nu este, în prezent, decontat de stat.
Imunoterapia s-a dovedit eficientă în cazul sensibilizării la polenul arborilor și al gramineelor, la Ambrosia, la acarienii din praful de casă, dar și la alergiile provocate de animalele de companie, oferind o soluție terapeutică pe termen lung pentru persoanele afectate.”, conchide sursa Digi24.ro