Criza politică din Franța, declanșată de dizolvarea Adunării Naționale în 2024, a redus capacitatea președintelui Emmanuel Macron de a influența deciziile de la Bruxelles. Acordul comercial UE – Mercosur a avansat, în condițiile în care Parisul nu a mai reușit să îl blocheze, relatează Euronews.
Eșecul președintelui francez Emmanuel Macron de a forma o minoritate de blocaj împotriva acordului Mercosur evidențiază modul în care fragilitatea sa politică internă îi subminează influența la Bruxelles. În schimb, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și Germania au obținut o victorie importantă.
Franța se află într-o criză politică profundă de la dizolvarea Adunării Naționale, decisă de Macron în iunie 2024. Vineri, Parisul a fost practic marginalizat într-un moment de cotitură pentru Uniunea Europeană, după ce nu a reușit să oprească acordul Mercosur.
După săptămâni de proteste ale fermierilor și sub amenințarea unei moțiuni de cenzură pe plan intern, Macron a ales să se opună unui acord negociat timp de 25 de ani de Comisia Europeană cu statele Mercosur Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay.
Dacă va fi pus în aplicare, acordul ar crea o zonă de liber schimb cu aproximativ 700 de milioane de locuitori, deschizând noi piețe pentru companiile europene, într-un moment în care principalul partener comercial al UE, Statele Unite, adoptă o atitudine tot mai protecționistă.
Statele care au susținut acordul, în frunte cu Germania, Spania și Comisia Europeană, s-au declarat hotărâte să răspundă tensiunilor economice globale tot mai mari prin diversificarea relațiilor comerciale dincolo de SUA și China, în pofida protestelor fermierilor, care avertizează de ani de zile că înțelegerea i-ar putea expune unei concurențe neloiale din partea importurilor din America Latină.
Franța a amplificat aceste temeri, exercitând presiuni suplimentare asupra Comisiei, care deține competență exclusivă în domeniul politicii comerciale a UE. Potrivit unui diplomat european citat de Euronews sub protecția anonimatului, Franța a mulțumit vineri Comisiei pentru concesiile făcute fermierilor în ultimul an, dar și-a justificat în cele din urmă opoziția continuă față de acord prin motive politice interne.
Surse apropiate dosarului au declarat pentru Euronews că ceremonia de semnare a acordului dintre UE și țările Mercosur va avea loc pe 17 ianuarie, la Asunción, în Paraguay.
Așa cum era de așteptat, Italia, al cărei sprijin era esențial pentru ca Franța să obțină o minoritate de blocaj formată din patru state membre care să reprezinte 35% din populația UE, a susținut acordul. În același timp, Roma a obținut câștiguri concrete pentru fermierii săi, reușind să negocieze toate garanțiile cerute de Paris, inclusiv acces anticipat la 45 de miliarde de euro din Politica Agricolă Comună și înghețarea retroactivă a taxei UE pe carbon la frontieră pentru îngrășăminte.
Pentru von der Leyen, rezultatul reprezintă, de asemenea, o victorie. Comisia a promovat agresiv acordul timp de un an, depășind numeroase obstacole pentru a ajunge la un compromis tehnic și politic. Șefa executivului european a rămas fermă în pofida opoziției venite din partea Parisului, opoziție care, în trecut, ar fi fost suficientă pentru ca Bruxellesul să dea înapoi în fața nemulțumirii guvernului francez.
Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, obișnuia să spună: „La France… C’est la France!”, făcând referire la capacitatea Parisului de a-și impune punctul de vedere. Acele vremuri par însă să se apropie de final.
Decizia surprinzătoare a lui Macron de a dizolva Adunarea Națională a modificat echilibrul de forțe la Bruxelles. Von der Leyen, aflată la începutul celui de-al doilea mandat la conducerea Comisiei, a profitat de slăbirea poziției președintelui francez și l-a înlăturat pe Thierry Breton, un comisar influent și un apărător vocal al intereselor Franței.
Breton, artizanul a două legi europene majore în domeniul digital, Digital Markets Act și Digital Services Act, a fost înlocuit cu Stéphane Séjourné, un aliat apropiat al lui Macron și fost ministru francez de Externe. La Bruxelles, Séjourné este perceput ca având o influență mai redusă și un portofoliu mult mai restrâns, axat pe strategia industrială și piața unică.
Slăbirea influenței Franței nu a trecut neobservată în rândul diplomaților europeni, care văd a doua cea mai mare economie a UE paralizată de fragmentare politică și conflicte interne. Eforturile dureroase ale guvernului de la Paris de a ține sub control datoria și deficitul bugetar au alimentat chiar ironii potrivit cărora Franța ar fi devenit „cel mai auster stat membru”.
Cu toate acestea, Macron păstrează încă o anumită capacitate de influență, mai ales în promovarea preferinței „Made in Europe”, o idee susținută de mult timp de Paris și preluată recent de mai mulți lideri europeni. În plan extern, președintele francez continuă să modeleze dezbaterile majore ale Europei, inclusiv în privința Ucrainei.
Macron a fost primul lider european care a evocat public posibilitatea desfășurării de trupe occidentale pe teritoriul ucrainean, o idee inițial respinsă, dar care a căpătat tracțiune după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Inițiativa a fost preluată ulterior de premierul britanic Keir Starmer, cei doi conducând împreună așa-numita „Coaliție a celor dispuși” pentru a contura garanții de securitate pentru Ucraina.
La începutul acestei săptămâni, Macron și Starmer au semnat o declarație de intenție împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, privind crearea unei forțe multinaționale în eventualitatea unui armistițiu.
Editor : Ș.A.